Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a publicat luni, 28 septembrie 2026, proiectul de lege privind modificarea normelor electorale, deschizând calea pentru organizarea de alegeri parlamentare anticipate. Documentul, pus în dezbatere publică pe site-ul instituției, propune o serie de schimbări menite să grăbească și să eficientizeze procesul electoral, în special pentru românii din diaspora. Dacă va fi adoptat de Parlament, proiectul ar permite organizarea de alegeri anticipate în doar trei luni de la declanșarea procedurii.
Contextul este unul de blocaj politic. După demiterea Guvernului Bolojan, mai multe tentative de formare a unui nou executiv au eșuat. PSD a anunțat că nu va susține Guvernul Mureșan, ceea ce face aproape imposibilă obținerea unei majorități parlamentare. În acest scenariu, alegerile anticipate sunt din ce în ce mai vehiculate ca o soluție de ieșire din criză.
Principalele modificări propuse
Proiectul AEP aduce schimbări la mai multe capitole. Primul vizează termenul de organizare a alegerilor. În prezent, legislația prevede un interval de 90 de zile de la dizolvarea Parlamentului până la data votului. Noul proiect menține acest termen, dar introduce reguli clare care interzic tergiversarea procedurilor administrative. De exemplu, tipărirea buletinelor de vot și distribuirea materialelor electorale trebuie să înceapă cu cel puțin 45 de zile înaintea scrutinului.
Al doilea pilon al modificărilor se referă la votul din străinătate. AEP propune creșterea numărului de secții de votare în diaspora, de la 800 la minimum 1.200. De asemenea, românii din afara țării ar putea vota timp de trei zile consecutive, nu doar într-o singură zi, cum este în prezent. Această măsură vine după cozile imense înregistrate la ultimele alegeri, când mii de români din Europa nu au apucat să voteze.
Cum ar putea fi organizate alegerile în trei luni
Directorul AEP, Toni Greblă, a explicat că instituția a analizat modele din alte țări europene, precum Italia sau Spania, unde alegerile anticipate au fost organizate în termene similare. El a precizat că România are deja infrastructura necesară, dar că este nevoie de o legislație care să elimine blocajele birocratice. „Nu reinventăm roata. Doar punem în legislație ceea ce știm deja că funcționează”, a declarat acesta.
Proiectul mai prevede și digitalizarea unor etape ale procesului electoral. Listele electorale permanente ar urma să fie actualizate automat, prin interconectarea cu sistemele de evidență a populației. Acest lucru ar reduce semnificativ riscul de vot multiplu sau de erori în listele de alegători. De asemenea, AEP propune ca finanțarea campaniilor electorale să fie transparentizată, cu declarații săptămânale obligatorii.
Reacții politice la proiectul AEP
PNL a salutat inițiativa, considerând că este un pas necesar pentru depășirea impasului politic. Liderii liberali spun că, dacă PSD refuză să guverneze, singura soluție democratică este să mergem la vot. USR a reacționat pozitiv, dar cu rezerve, cerând ca modificările să fie discutate și cu societatea civilă, nu doar cu partidele parlamentare.
PSD, în schimb, a privit cu scepticism proiectul. Surse din partid au declarat că alegerile anticipate nu sunt o soluție magică și că ar putea duce la o și mai mare fragmentare parlamentară. Mai mult, social-democrații se tem că diaspora, tradițional mai puțin favorabilă PSD, ar avea o influență mai mare dacă numărul secțiilor de votare crește. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a evitat să comenteze public până la o analiză internă.
Implicații pentru viitorul politic al României
Dacă legea va fi adoptată, pragul pentru declanșarea alegerilor anticipate devine mai ușor de trecut. Președintele ar putea dizolva Parlamentul dacă două guverne consecutive eșuează să obțină votul de învestitură. Apoi, AEP ar avea la dispoziție exact 90 de zile pentru a organiza scrutinul. Experții electorali consideră că acest lucru ar reduce incertitudinea politică și ar da țării un guvern legitim mai repede.
Totuși, există și riscuri. O campanie electorală scurtă avantajează partidele mari, cu resurse financiare consistente, în detrimentul celor mici sau al candidaților independenți. De asemenea, organizarea logistică a votului în străinătate, chiar și cu mai multe secții, rămâne o provocare majoră. Vom vedea în următoarele săptămâni dacă Parlamentul va adopta aceste modificări și dacă România se îndreaptă spre alegeri anticipate.
Informații suplimentare
AEP, Autoritatea Electorală Permanentă
28 septembrie 2026, data publicării proiectului
1.200, numărul propus de secții în diaspora
90 de zile, termenul pentru organizarea alegerilor
Toni Greblă, directorul AEP
Surse: StiriPeSurse, Spotmedia, ProTV, Ziarul de Iași.
