Două anchete parlamentare privind o întâlnire între Ilie Bolojan și președinta Curții Constituționale, respectiv deplasarea judecătorului Cristian Deliorga la Mykonos, s-au încheiat cu solicitări de verificare adresate instituțiilor competente. Senatul a aprobat rapoartele Comisiei pentru constituționalitate, dar demersurile nu au clarificat toate împrejurările și nu reprezintă constatări definitive de vinovăție.
Senatul a desfășurat anchetele, nu este instituția anchetată
Rapoartele au fost aprobate prin Hotărârile Senatului nr. 146 și 147 din 9 noiembrie 2026. Comisia pentru constituționalitate a examinat două situații distincte: întrevederea din 14 august dintre Bolojan și Elena-Simina Tănăsescu, desfășurată în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean, și călătoria cu un avion privat efectuată de Deliorga la 8 iulie.
Cei trei reprezentanți ai CCR menționați în propunerile de verificare sunt președinta instituției, judecătorul Cristian Deliorga și secretarul general Alexandru-Mihai Borcan. Acesta din urmă nu este prezentat drept judecător. Separat, recomandările îl privesc și pe Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, convocat în ancheta referitoare la deplasarea din Grecia.
Ce explicații au fost oferite despre întâlnirea din august
Prima investigație a urmărit scopul discuției dintre Bolojan și Tănăsescu și motivul pentru care întâlnirea a avut loc în biroul lui Mircea Abrudean. Suspiciunea discutată în spațiul public privea eventuala abordare a unor cauze aflate pe rolul Curții. Atât Bolojan, cât și președinta CCR au respins această interpretare și au indicat o problemă administrativă.
Elena-Simina Tănăsescu a transmis comisiei un răspuns scris la 27 octombrie, explicând că întrevederea viza găsirea unor spații suplimentare pentru activitatea instituției. În sprijinul acestei explicații a invocat creșterea volumului de dosare: de la 9.498 în ianuarie 2023 la 15.180 în perioada redactării răspunsului. Aceste informații reprezintă justificarea comunicată de președinta Curții.
Comisia a cerut documente din care să rezulte dacă Plenul administrativ al CCR aprobase întâlnirea și dacă exista un mandat pentru discuțiile cu reprezentanții celorlalte autorități. Cei doi demnitari au fost convocați la nouă ședințe, între 8 septembrie și 3 noiembrie, fără să participe. Răspunsul scris nu a permis comisiei să lămurească toate întrebările formulate.
Cine ar urma să examineze conduita persoanelor vizate
În cazul Elenei-Simina Tănăsescu, raportul propune sesizarea Plenului CCR pentru cercetarea aspectelor rezultate din anchetă și aplicarea unor sancțiuni dacă sunt îndeplinite condițiile. Tot Plenului Curții îi este adresată solicitarea privind Alexandru-Mihai Borcan: analizarea informațiilor și declanșarea unei proceduri disciplinare în măsura în care apar indicii privind o abatere.
Pentru Ilie Bolojan, propunerea privește sesizarea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului, în vederea cercetării disciplinare. Este vizată conduita sa în calitate de senator. Așadar, nu toate persoanele urmează aceeași procedură și nici nu este anunțată o singură instituție care ar stabili răspunderea tuturor celor menționați.
Ce a rămas neclar în cazul zborului spre Mykonos
A doua anchetă a urmărit cine a organizat și plătit călătoria lui Cristian Deliorga, scopul deplasării, relațiile cu celelalte persoane și eventualele beneficii primite. Judecătorul a fost convocat de șapte ori între 22 septembrie și 3 noiembrie, iar Mihai Daraban de șase ori. Niciunul nu s-a prezentat la audierile comisiei parlamentare.
Raportul consemnează declarații publice contradictorii: Daraban afirmase că îl cunoaște pe Deliorga de aproximativ 30 de ani și că îl invitase personal, în timp ce judecătorul declarase că nu îl cunoaște. Deliorga a descris călătoria drept una strict privată, fără legătură cu atribuțiile sale. Aceste poziții trebuie deosebite de concluziile unei verificări documentare.
Informațiile solicitate aeroporturilor au indicat trei zboruri București–Mykonos în ziua respectivă, inclusiv o cursă Toyo Aviation cu un avion Embraer și 13 pasageri. Datele primite nu au permis identificarea acestora ori stabilirea plătitorului. Deși CCIR a afirmat public că a achitat zborul, comisia nu a reușit să clarifice documentar toate aspectele financiare urmărite.
Rapoarte aprobate, verificări solicitate și sancțiuni condiționate
Pentru Deliorga, comisia propune sesizarea Plenului CCR în vederea examinării conduitei și stabilirii eventualelor abateri. Pentru Daraban este solicitată intervenția Adunării Generale a CCIR. Aprobarea rapoartelor de către Senat încheie etapa parlamentară descrisă, dar nu dovedește că instituțiile sesizate au terminat propriile cercetări sau au aplicat deja sancțiuni.
Ambele rapoarte recomandă și discutarea unor modificări legislative privind răspunderea persoanelor care nu participă la audieri parlamentare ori nu transmit documentele cerute. Aceasta este o propunere distinctă de verificările individuale. Concluzia procedurală rămâne că senatorii au formulat sesizări după investigații cu întrebări nerezolvate, iar eventualele măsuri depind de examinarea făcută de autoritățile competente.
Surse: Evenimentul Zilei; Știripesurse
