România împărțită în nouă județe mari și o organizare care să poată primi, într-un viitor ipotetic, teritorii de peste Prut: aceasta este propunerea prezentată vineri, 13 noiembrie, de PACE – Întâi România. Planul pornește de la reorganizarea celor 41 de județe și a municipiului București. Unirea cu Republica Moldova este evocată separat, ca perspectivă condiționată de un proces democratic și constituțional, nu ca o schimbare deja decisă.
Cine propune reorganizarea în nouă județe
Grupul parlamentar PACE – Întâi România, format din senatori plecați din S.O.S. și P.O.T., readuce în dezbatere un proiect pe care actualul președinte al partidului, senatorul Ninel Peia, l-ar fi conceput în 2018. Anunțul vine pe fondul reluării discuțiilor despre reforma administrativă și ca replică la proiectul avansat de PSD.
Inițiatorii spun că noile unități ar trebui construite pe criterii geografice, economice și strategice. În concepția lor, reducerea numărului de județe nu ar trebui să urmărească numai economii la buget sau mutarea unor angajați între instituții, ci să schimbe felul în care sunt gândite investițiile și dezvoltarea comunităților.
Este o propunere politică de reorganizare, nu noua hartă administrativă a țării. Anunțul nu schimbă limitele județelor existente și nici statutul municipiului București. Cele nouă structuri reprezintă formula susținută de autorii proiectului în dezbaterea despre o eventuală reformă.
Ce populație ar avea județele propuse
Potrivit calculelor prezentate de PACE, raportate la Recensământul din 2021, fiecare dintre cele nouă județe ar avea între aproximativ 1,73 și 2,52 milioane de locuitori. Media indicată de inițiatori este de 2,12 milioane de locuitori pentru fiecare nouă unitate administrativă.
Aceste valori sunt folosite pentru a susține ideea unor administrații cu dimensiuni demografice comparabile. Autorii consideră că asemenea structuri ar putea gestiona proiecte mari de infrastructură și dezvoltare, în loc ca investițiile să fie împărțite între mai multe autorități cu priorități diferite.
Un alt obiectiv declarat este asocierea centrelor economice puternice cu teritoriile mai puțin dezvoltate. Prin această combinație, inițiatorii urmăresc ca avantajele economice ale unor zone să susțină dezvoltarea unui teritoriu mai larg. Este beneficiul pe care îl atribuie reformei, nu un rezultat deja obținut.
De ce vor inițiatorii județe peste Carpați
Munții Carpați ocupă un loc central în argumentația proiectului. PACE susține că aceștia ar trebui să unească România, nu să o separe administrativ. Problema invocată este împărțirea versanților între administrații diferite, ceea ce ar face investițiile comune dependente de înțelegerile dintre președinții consiliilor județene.
În explicația partidului, aceste conduceri pot avea interese, priorități și apartenențe politice diferite. O strategie care privește același teritoriu geografic ar ajunge astfel să fie pusă în practică prin decizii administrative separate, cu riscul ca proiectele să nu aibă continuitate de la un județ la altul.
Propunerea pune accentul pe teritorii care funcționează împreună din punct de vedere economic și geografic. Autorii vor ca limitele administrative să sprijine această legătură, în loc să fragmenteze planificarea investițiilor în zone vecine.
Fonduri europene și proiecte comune
PACE leagă reorganizarea și de folosirea fondurilor europene. Inițiatorii pledează pentru proiecte integrate, concepute pentru întregul teritoriu care are nevoi comune, în locul unor investiții fără continuitate între județe. Argumentul lor privește atât pregătirea proiectelor, cât și coordonarea și realizarea acestora pe parcursul mai multor ani.
Partidul recunoaște că regulile europene permit deja cooperarea între județe. Susține însă că o altă organizare administrativă ar simplifica această cooperare. Miza declarată nu este apariția unei posibilități inexistente astăzi, ci concentrarea deciziilor pentru proiecte care depășesc actualele hotare județene.
Unde apare Republica Moldova în plan
Cele nouă județe sunt prezentate ca rezultat al reorganizării României actuale, pornind de la cele 41 de județe și București. Republica Moldova nu este inclusă în această descriere ca teritoriu deja integrat. Comunicatul introduce ulterior o dimensiune strategică pe termen lung, legată de o eventuală reunificare.
În acel scenariu, PACE ar dori posibilitatea constituirii unor județe cu teritorii pe ambele maluri ale Prutului. Inițiatorii argumentează că actuala frontieră nu ar trebui să rămână, după o eventuală unire, o separație administrativă între comunități și economii care s-ar putea dezvolta împreună.
Surse: Antena 3 CNN
