Riscuri fiscale majore pentru economia românească
Potrivit analiștilor S&P Global, angajamentele României de a reduce deficitele fiscale implică măsuri suplimentare de consolidare în următorii ani. "Acest lucru este important deoarece angajamentele României de a reduce deficitele fiscale implică măsuri suplimentare de consolidare în următorii ani", a declarat Karen Vartapetov, analist în cadrul agenției de rating.
Riscurile fiscale sunt de ani de zile principalele vulnerabilități pentru ratingurile suverane din Europa Centrală și de Est, a explicat reprezentantul S&P Global. Impactul stagflației în urma șocului global al prețului energiei, împreună cu măsurile de sprijin legate de energie, vor spori probabil presiunile asupra situațiilor bugetare, deja suprasolicitate de cheltuielile mari din domeniul apărării și transferurile sociale generoase.
România, la un pas de categoria "junk"
În aprilie, agenția S&P Global Ratings a confirmat ratingurile pentru datoria pe termen lung și scurt a României la "BBB minus/A-3", perspectiva asociată fiind una "negativă". Această situație plasează România la un pas de un rating din categoria "junk", considerat nerecomandat pentru investiții și care ar putea duce la creșterea costurilor de finanțare pentru statul român.
"Perspectivele noastre negative atribuite României și Ungariei și recenta retrogradare a ratingului de credit al Slovaciei reflectă clar aceste riscuri", a adăugat Karen Vartapetov. Analiștii subliniază că instabilitatea politică actuală ar putea întârzia sau chiar bloca adoptarea măsurilor de consolidare fiscală necesare pentru îndeplinirea criteriilor de aderare la zona euro și pentru menținerea ratingului investițional.
Contextul politic și implicațiile economice
Parlamentul României a adoptat marți moțiunea de cenzură inițiată de parlamentarii PSD, AUR și PACE – Întâi România împotriva Guvernului condus de liberalul Ilie Bolojan. S-au înregistrat 281 de voturi "pentru", patru voturi "împotrivă", iar trei voturi au fost anulate, ceea ce demonstrează căderea majorității parlamentare care susținea Executivul.
Implicările economice ale acestei crize politice sunt semnificative. Fără un guvern stabil cu puteri depline, România riscă să întârzie adoptarea bugetului pentru anul viitor, să amâne reformele structurale promise partenerilor europeni și să piardă accesul la fonduri europene vitale pentru dezvoltarea infrastructurii. De asemenea, investitorii străini ar putea deveni mai precauți în a-și derula proiectele în România, ceea ce ar afecta crearea de locuri de muncă și dezvoltarea economică.
Economiștii avertizează că o perioadă prelungită de incertitudine politică ar putea duce la deprecierea suplimentară a monedei naționale, la creșterea randamentelor obligațiunilor guvernamentale și la majorarea costurilor de finanțare pentru companii și populație. În acest context, formarea rapidă a unui nou guvern cu capacitatea de a implementa reforme devine esențială pentru stabilizarea perspectivei economice a României.
Surse: S&P Global Ratings, Profit.ro, Economica.net
