Analiză: Suma record care a intrat în conturile fermierilor în 2016

Fermierii români au avut de ce să fie mulțumiți anul acesta, având în vedere că o sumă record le-a intrat în conturi.

Este vorba de aproximativ 4 miliarde de euro care au intrat în 2016 în conturile fermierilor români prin schemele de plăți directe din Fondul European de Garantare pentru Agricultură (FEGA), prin măsurile de dezvoltare rurală finanțate din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR), dar și prin subvențiile acordate integral de la bugetul de stat.

Datele de bilanț ale Ministerului Agriculturii arată că în jur de 1,5 miliarde euro erau deja plătiți până la 15 octombrie 2016, pe plățile directe aferente Campaniei 2015, la care s-au adăugat, începând din 16 octombrie și până în prezent, alte 1,05 miliarde euro, banii aferenți cererilor de plăți directe depuse în Campania 2016.

Din plafonul total alocat din FEGA pentru campania din acest an, de circa 1,7 miliarde euro, a fost plătită până la data de 28 decembrie o sumă de peste un miliard euro, iar diferența rămasă, de 700 milioane euro, va ajunge la fermieri până la data limită stabilită de Regulamentele comunitare în vigoare, respectiv 30 iunie 2017.

Citește și:

Grindeanu și Dragnea – analiza gesturilor care îi trădează

Dezvăluiri revoltătoare ale unui medic român care dă de pământ cu tot sistemul medical

În ceea ce privește plățile pe dezvoltare rurală efectuate din FEADR în perioada noiembrie 2015 — decembrie 2016, acestea ajung la valoarea de 1,5 miliarde de euro, din care 1,2 miliarde de euro sunt aferente perioadei curente de programare. România beneficiază de o alocare financiară din FEADR de 8,128 miliarde de euro pentru implementarea Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) în perioada 2014-2020, la care se adaugă cofinanțarea de la bugetul de stat, în valoare de 1,344 miliarde de euro, iar plățile efectuate până la acest moment reflectă un grad de absorbție de circa 14%.

Ministerul Agriculturii a anunțat că plățile efectuate au fost deja returnate de către Comisia Europeană, în proporție de 77%, urmând ca diferența să fie rambursată României până la jumătatea lunii ianuarie, reîntregind astfel sumele cheltuite de la bugetul de stat pentru efectuarea lor.

Directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), Eugen Popescu, declara în luna septembrie că programul PNDR a demarat în exercițiul financiar 2014 — 2020 prin preluarea unui portofoliu consistent de proiecte din perioada de finanțare anterioară, aflate în diferite stadii de implementare. El considera acest aspect, pe de o parte, un succes, pentru că dacă nu se reușea acest lucru „ar fi fost o catastrofă în special pentru cei care derulează aceste proiecte”, iar pe de altă parte un eșec, pentru că aceste proiecte nu au fost finalizate la timp, iar cheltuielile cu salvarea lor se ridicau la 460 de milioane de euro.

AFIR a primit, începând din aprilie 2016, când s-au lansat primele apeluri de primire a proiectelor de investiții din acest an și până la finele lunii decembrie, 14.159 de cereri de finanțare pentru proiecte de investiții prin intermediul submăsurilor de finanțare din cadrul PNDR 2020, iar alocarea totală a solicitărilor de finanțare nerambursabilă a depășit 1,81 miliarde de euro.

Potrivit datelor AFIR, până în prezent, au fost selectate 2.310 proiecte în vederea semnării contractelor de finanțare cu beneficiarii, în valoare totală de peste 348 milioane de euro. În acest an, AFIR a deschis sesiuni de primire a proiectelor pentru 18 submăsuri (sM) de finanțare a investițiilor în agricultură și dezvoltarea spațiului rural prin PNDR 2020, iar șapte dintre aceste submăsuri au fost lansate în premieră în 2016. Ele vizează finanțarea cooperării și grupurile de producători, procesarea produselor agricole și pomicole, dar și o schemă de sprijin pentru micii fermieri.

Din anul 2015 și până în prezent, Agenția a primit în total 21.850 cereri de finanțare, în valoare de aproximativ 3,36 miliarde de euro, iar dintre acestea au fost selectate 6.671 proiecte, în valoare totală de peste 1,25 miliarde de euro. Procesul de selecție este însă în desfășurare.

Valoarea totală a proiectelor de investiții finanțate prin PNDR 2020, finalizate până în prezent, se ridică la aproximativ 122 de milioane de euro.

Pe de altă parte, un alt program gestionat de MADR, cu sume alocate de aproape 10 ori mai mici decât celelalte, este Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime (POP-AM), care a înregistrat în 2016 o rată de absorbție de numai 6,63%, adică o plată efectivă de 11,6 milioane de euro. Din această sumă, mai mult de 9,4 de milioane de euro reprezintă prefinanțarea, relevă datele MADR transmise la solicitarea AGERPRES, la începutul lunii decembrie.

Acest program a fost lansat efectiv în luna aprilie, la Tulcea, locul unde este, de altfel, cel mai important centru piscicol al României.

„Mi-aș dori ca toate bălțile fostelor exploatații de acvacultură să revină pescuitului și să se termine cu agricultura din bazinele piscicole (…) Potențialul acestei zone este extraordinar. Din nefericire, România nu a găsit o soluție pentru o formă de subvenție la pește, așa cum se întâmplă în PNDR pentru agricultură. POPAM este singurul sprijin material care vine în sectorul piscicol”, spunea atunci directorul general al Autorității de Management (AM) al POPAM, Ciceronis Cumpănășoiu.

Prima măsură din POPAM 2014-2020 a fost lansată însă la finele anului trecut și se adresează Grupurilor locale pentru pescărie durabilă (FLAG — ‘Fisheries Local Action Group’), iar până în aprilie 2016 un număr de 13 grupuri depuseseră deja cereri pentru acordarea sprijinului pregătitor.

În data de 19 decembrie 2016, Autoritatea de Management pentru POP 2014-2020 a deschis sesiuni de depunere de proiecte pe măsuri referitoare la prelucrarea produselor pescărești și acvacultură, cu fonduri disponibile de 45,1 milioane de lei, la diversificarea veniturilor și noi forme de venituri (4,51 milioane de lei) și la investiții productive în acvacultură (135,5 milioane de lei). Aceste sesiuni vor fi active până la data de 16 februarie 2017, iar propunerile de proiecte și cererile de finanțare se depun online, în sistemul electronic MySMIS 2014.

România a primit pe acest program pentru exercițiul financiar 2014-2020 o alocare de 168,42 milioane de euro din Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM), iar acestei sume i se adaugă contribuția de 25% din partea Guvernului României care este de 25% din alocare.

***
Rata finală de absorbție a fondurilor europene pe vechea programare financiară din PNDR 2017-2013 a ajuns la 87% fără avansuri și la 95% dacă luăm în considerare prefinanțarea de 561,5 milioane de euro, acesta fiind însă programul „vedetă” al României, cu cele mai multe fonduri atrase. Iar acest lucru s-a văzut, deoarece agricultura din România a progresat enorm în ultimii ani datorită finanțărilor aduse de aderarea țării la Uniunea Europeană.

”Datorită finanțărilor importante aduse de aderarea României la Uniunea Europeană și efortului bugetar național, putem să observăm că agricultura a progresat enorm și este una performantă la nivel european. Dacă ne uităm la cifre, România este numărul 2 la producția de porumb și numărul 3 la producția de ovine, iar la cereale se află în primele patru locuri la nivel european (…)Alături de finanțările europene, și cu alte șapte miliarde euro de la bugetul național, România a reușit să performeze. Dacă facem o comparație cu bugetul Ministerului Agriculturii până în 2007, care era de 300 de milioane de euro, finanțările au crescut până în prezent de peste 11 ori”, spunea Achim Irimescu, la Indagra, la începutul lunii noiembrie.

Cu toate aceste progrese, din suma totală alocată prin PNDR 2007-2013 de 8 miliarde de euro, numai bani europeni, s-a „pierdut” un miliard de euro pentru că banii nu au mai putut fi atrași, iar cele două agenții de plăți din agricultură au înregistrat penalizări care totalizează 755 de milioane de euro.

Șeful de la Agricultură spunea tot la începutul lunii noiembrie că se impune o analiză „foarte critică” asupra modului în care s-au cheltuit banii europeni, dar și a efectelor acestora în mediul rural. „Se impune o analiză foarte critică pentru a vedea în cel fel s-au cheltuit banii, fondurile europene, și care au fost efectele. Am transferat atâtea fonduri în mediul rural, dar consider că trebuie să vedem și efectul lor. Deși nu suntem cei mai penalizați la nivel european, am cerut o analiză să vedem de ce s-a ajuns la această situație pentru că avem penalizări de-a lungul anilor pe cele două agenții de plăți de 755 de milioane de euro, la care se mai adaugă și dezangajarea de anul trecut de aproape un miliard de euro pe PNDR 2007-2013 (…)”, preciza atunci ministrul Agriculturii.

De asemenea, prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), cea care gestionează plățile directe, au fost atrase peste 7,3 miliarde de euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) în perioada de programare 2007 — 2013, ceea ce reprezintă un grad de absorbție de 96% în condițiile în care alocarea FEGA, incluzând și anul de tranziție 2014, a fost de 7,8 miliarde de euro. Practic, în exercițiul financiar precedent, România a absorbit 96% din sumele alocate sub formă de plăți directe, respectiv 7,38 miliarde de euro, bani care au intrat efectiv în agricultură în perioada 2007 — 2014, iar la aceștia s-au adăugat 5,27 miliarde de euro din alocările naționale.

România a beneficiat în perioada 2007 — 2013 de o finanțare totală de peste 14,5 miliarde de euro de la UE pentru plăți directe și investiții, bani derulați prin cele două agenții de plăți din agricultură, iar în intervalul 2014 — 2020 finanțarea depășește 20 de miliarde euro.

În ceea ce privește Programul Operațional de Pescuit (POP) 2007-2013, programul care a avut cele mai puține fonduri, dar care s-a mișcat și cel mai greu, acesta a închis vechea programare cu o rată de absorbție de 84%, respectiv de 149,9 milioane de euro în cifre absolute, dar, raportat la sumele rambursate de Comisie, procentajul este de numai 77%, respectiv 137 de milioane de euro.

Specialiștii din Autoritatea de Management pentru POP apreciau la acea vreme că România nu a avut experiența necesară pentru implementarea acestui program, POP 2007-2013, dar nici mediatizarea pe care ar fi meritat-o, la care se adaugă și faptul că, din 2012 și până în iunie 2013, fondurile europene au fost blocate de Comisia Europeană din cauza disfuncționalităților din sistem.

În perioada de programare 2007-2013, Programul Operațional de Pescuit din România a avut alocat un buget de 261,575 milioane de euro, din care 196,181 milioane de euro a reprezentat contribuția Fondului European pentru Pescuit (FEP).

***
În primul trimestru al anului viitor, MADR estimează că va redeschide sesiuni de depuneri de proiecte pe PNDR 2014-2020 pentru mai multe submăsuri agricole: sM2.1 Sprijin pentru ajutorul în vederea beneficierii de utilizarea serviciilor de consiliere, sM 4.1 Sprijin pentru investiții în exploatații agricole, sM4.1a Sprijin pentru investiții în exploatații pomicole, sM4.2 Sprijin pentru investiții în prelucrare/comercializare și/sau dezvoltare de produse agricole, sM4.2a Sprijin pentru investiții în prelucrare/comercializare și/sau dezvoltare de produse pomicole, sM4.3 Sprijin pentru investiții în infrastructură legate de dezvoltarea, modernizarea și adaptarea sectoarelor agricol și forestier, sM6.1 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, sM6.2 Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zonele rurale, sM6.3 Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici, sM6.4 Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole, sM7.2 Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică și sM7.6 Investiții asociate cu protejarea patrimoniului cultural.

Bugetul alocat acestor sesiuni va fi comunicat în timp util potențialilor solicitanți, după consultarea Comitetului de Monitorizare pentru PNDR 2014-2020, afirmă oficialii MADR.

În plus, tot în cursul acestui trimestru din 2017, se vor deschide și sesiunile de proiecte dedicate Instrumentului Teritorial Integrat (ITI) Delta Dunării.

De asemenea, tot pentru anul 2017, se estimează deschiderea a 25 de măsuri, acoperind din valoarea alocării o sumă de 75 de milioane de euro, din care 56,25 milioane de euro din Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM).

***
Specialiștii din Ministerul Agriculturii au anunțat că pentru eficientizarea procedurilor în abordarea și gestionarea fondurilor europene, în 2017 vor exista modificări ale cadrului normativ în favoarea beneficiarilor, respectiv prin modificarea HG 226/2015.

Astfel, se încearcă eliminarea obligativității blocării de către beneficiar într-un cont special a 50% din valoarea cofinanțării private pe tot parcursul derulării proiectului, nu vor mai fi excluși de la finanțare o serie de potențiali beneficiari, cum ar fi cei cu contracte reziliate și cei ce se află în litigiu cu AFIR, și se va asigura cadrul de reglementare care să respecte principiul egalității de șanse.

Potrivit informațiilor MADR, vor mai exista și alte modificări procedurale în favoarea solicitanților și beneficiarilor de fonduri europene legate de avize sau certificatele necesare în momentul depunerii cererii de finanțare, de documentele de la Registrul agricol emis de primării sau chiar de achiziții, unde verificările se vor face online.

Nu în ultimul rând, se va prelungi și termenul de depunere a documentelor originale în vederea încheierii contractului de finanțare la AFIR până la 3 luni de la primirea Notificării privind selectarea cererii de finanțare.

URMARESTE-NE

SHARE

COMENTEAZĂ

articole similare