Atenție! Viorica Dăncilă va prezenta priorităţile preşedinţiei României a Consiliului UE

Prim-ministrul României, Viorica Dăncilă va prezenta priorităţile preşedinţiei României a Consiliului UE. 

Priorităţile Preşedinţiei României a Consiliului UE şi evaluarea rezultatelor preşedinţiei austriece din ultimele şase luni, precum şi regulile de îngheţare a plăţilor UE către statele membre care intervin în instanţele judecătoreşti sau care nu iau măsuri împotriva fraudei şi a corupţiei, se află pe agenda primei sesiuni plenare a Parlamentului European (PE) ce va avea loc în perioada 14-17 ianuarie la Strasbourg.

Eurodeputaţii vor discuta marţi cu premierul român Viorica Dăncilă despre priorităţile preşedinţiei României a Consiliului UE - axate pe coeziune şi valori comune, siguranţă şi consolidarea Europei ca actor global - în cadrul unei dezbateri care va începe la 16:00 ora României.

În aceeaşi zi, de la 11:30 ora României, va avea loc o dezbatere cu cancelarul austriac Sebastian Kurz, în cadrul căreia europarlamentarii şi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, vor evalua realizările preşedinţiei Consiliului UE în ultimele şase luni şi vor discuta despre progresele înregistrate în negocierile bugetare pe termen lung.

Marţi este prevăzută, de la 18:00 ora României, şi o conferinţă de presă comună susţinută de preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, şi premierul României, Viorica Dăncilă.

Miercuri, eurodeputaţii vor avea un schimb de păreri despre viitorul Europei cu premierul spaniol Pedro Sanchez şi şeful executivului comunitar Jean-Claude Juncker. În aceeaşi zi, legislativul comunitar va dezbate asupra situaţiei la zi a procesului de ieşire a Marii Britanii din UE, la o zi după votul Camerei Comunelor de pe 15 ianuarie privind acordul de Brexit convenit de premierul Theresa May cu liderii UE.

În prima sesiune plenară a anului, PE va găzdui şi o ceremonie care va marca împlinirea a 20 de ani de existenţă a monedei euro, în cadrul căreia vor susţine discursuri, printre alţii, Antonio Tajani, Jean-Claude Juncker şi Mario Draghi, preşedintele Băncii Centrale Europene. De asemenea, la sediul PE din Strasbourg va fi prezentată cu acest prilej o expoziţie despre euro.

Un punct important pe agenda PE în această sesiune este şi dezbaterea, miercuri, urmată de un vot în plen joi, a regulilor de îngheţare a plăţilor UE către ţările membre care pun în pericol statul de drept, prin acţiuni precum intervenţia în instanţele judecătoreşti sau lipsa măsurilor împotriva fraudei şi a corupţiei. În cazul în care Comisia Europeană stabileşte că "deficienţele generalizate în ceea ce priveşte statul de drept" într-o ţară a UE ameninţă gestionarea fondurilor UE, aceasta ar putea sugera măsuri de la reducere a pre-finanţării până la suspendarea plăţilor UE. Într-un astfel de caz, Parlamentul European şi miniştrii UE vor trebui să aprobe orice decizie. Deşi sprijină în linii mari propunerea Comisiei, eurodeputaţii din comisiile de Buget şi Control bugetar au adăugat garanţii pentru a se asigura că guvernele vor face plăţi în continuare beneficiarilor finali, cum ar fi cercetătorii sau organizaţiile societăţii civile, chiar dacă finanţarea UE este suspendată.

Proiectul de lege prevede şi creşterea finanţării pentru Programul drepturilor şi valorilor în perioada 2021-2027, până la 1,834 miliarde de euro, aproape triplu faţă de suma propusă de Comisia Europeană, 642 milioane de euro. Această finanţare ar merge spre promovarea democraţiei, a statului de drept şi a drepturilor fundamentale în întreaga Uniune Europeană, inclusiv pentru acordarea unui sprijin financiar organizaţiilor societăţii civile care lucrează în aceste domenii.

Eurodeputaţii vor dezbate marţi şi vor vota miercuri un nou program de investiţii al UE, care îşi propune să ducă la mobilizarea a aproape 700 de miliarde de euro în perioada de finanţare 2021-2027 pentru a stimula creşterea şi apariţia de noi locuri de muncă.

Nu în ultimul rând, eurodeputaţii vor dezbate şi vota, miercuri, un plan pentru creşterea încrederii în procedura de aprobare a UE pentru pesticide, cu scopul de a fi mai transparentă şi mai responsabilă. Pe lângă numeroase alte propuneri, raportul comisiei speciale pentru pesticide prevede că publicul trebuie să aibă acces la studiile utilizate în procedura de autorizare a unui pesticid, inclusiv toate datele şi informaţiile prezente în solicitările de autorizare.

Vezi și

Lovitură pentru acești bugetari! Salariile lor sunt în pericol

Atenție, șoferi! Riscați amenzi chiar dacă aveți cauciucuri de iarna- Detaliul mai puțin știut

Vești bune pentru profesori! Ce vor primi aceștia începând cu anul 2019