Ministrul de interne al Austriei, Gerhard Karner, a declarat marţi dimineaţa, într-o emisiune la postul public de televiziune, că Viena îşi menţine dreptul de veto faţă de aderarea României şi Bulgariei la Schengen şi nu are de gând să-şi schimbe opinia la Consiliul JAI din 8-9 decembrie, invocând numărul mare de imigranţi care au ajuns în Austria şi nu fuseseră înregistraţi anterior prin ţările prin care au trecut. Aflat la Tirana, cancelarul austriac, Karl Nehammer, a confirmat ulterior această poziţie. Datele Frontex, agenţia europeană pentru protecţia frontierelor, arată însă că imigranţii ilegali care ajung în Austria preferă alte rute decât cele prin România.
„În acest moment, refuzăm extinderea Schengen cu România şi Bulgaria”, a spus ministrul, invocând proasta gestionare a fluxului de imigranţi.
De asemenea, nu va exista nici o aprobare condiţionată a aderării la Schegen, adică aderarea la vară, dacă sunt îndeplinite anumite condiţii – a precizat un purtător de cuvânt al ministrului într-un interviu acordat cotidianului „Kleine Zeitung”.
Protecţia frontierelor, spun oficialii austrieci, pur şi simplu nu funcţionează, iar Bulgaria şi România trebuie să fie tratate la pachet.
„În cursul anului, au ajuns la graniţele Austriei 110.000 de imigranţi ilegali, iar 75.000 nici măcar nu fuseseră înregistraţi. 40 la sută dintre migranţi au zburat direct la Belgrad, pentru a se îndrepta pe uscat spre Europa Centrală, alţi 40 la sută au venit prin Turcia, Bulgaria şi Serbia. O mică parte a ocolit gardul Ungariei de la graniţa cu Serbia şi a ales ruta prin România. Avem cele mai multe solicitări de azil pe cap de locuitor, aşa că trebuie să trimitem acest semnal de alarmă”, a spus ministrul de interne Gerhard Karner.
Aflat la Tirana, la summitul unde participă şi preşedintele Klaus Iohannis, cancelarul austriac Karl Nehammer a confirmat această poziţie a Austriei:
„Ministrul de interne a precizat clar. Nu există o aprobare din partea Austriei pentru extinderea cu Bulgaria şi România. Este nevoie de mai mult timp. Avem 75.000 de imigranţi ilegali care au ajuns în Austria neînregistraţi. Asta înseamnă că au trecut pe la graniţa externă a Uniunii Europene şi au ajuns într-o ţară internă, aşa cum e Austria. Trebuie întâi să răspundem la aceste întrebări de securitate”, a spus Karl Nehammer.
AUSTRIA SE BUCURĂ CĂ SUEDIA PREIA ÎN IANUARIE 2023 PREŞEDINŢIA CONSILIULUI UE
Şi ministrul austriac pentru Europa, Karoline Edtstadler, a reiterat marţi refuzul Austriei faţă de extinderea spaţiului Schengen. „Nu putem vota în favoarea extinderii spaţiului Schengen pentru că este vorba şi de securitatea cetăţenilor europeni”, a declarat ea, după o întâlnire cu omoloaga din Suedia, Jessika Roswall, la Stockholm.
Suedia va prelua preşedinţia Consiliului UE în prima jumătate a anului 2023, iar Karoline Edtstadler crede că preşedinţia suedeză vine „la momentul potrivit pentru a aborda această problemă”.
„Odată cu Suedia, preşedinţia Consiliului Uniunii Europene este preluată de un stat care are multă experienţă în ceea ce priveşte afluxul de imigranţi. Prin urmare, sunt foarte încrezătoare că Suedia va face tot ce îi stă în putinţă, în timpul preşedinţiei, pentru a menţine această problemă în prim-planul agendei şi pentru a evidenţia soluţii”, a declarat Edtstadler.
Ministrul austriac pentru Europa, care face parte din acelaşi partid conservator OeVP ca şi ministrul de interne şi cancelarul austriac, a deplâns, la rândul ei, faptul că spaţiul Schengen „nu funcţionează” şi a menţionat aceleaşi cifre – 75 la sută dintre solicitanţii de azil care au ajuns în Austria nu fuseseră înregistraţi înainte, deşi acest lucru era contrar legislaţiei europene.
Totuşi, Karoline Edtstadler spune că se bucură că acum există „o anumită frământare în dezbateri” şi că Bruxelles-ul a prezentat un plan de acţiune referitor la ruta balcanică de migraţie, pe care Austria l-a salutat. La nivelul UE, „rareori a existat un nivel atât de ridicat de atenţie” pentru problema migraţiei ca acum, a spus ea.
Miniştrii de interne din UE vor vota joi asupra extinderii spaţiului Schengen pentru a include România, Bulgaria şi Croaţia. În timp ce Olanda şi Suedia au renunţat la opoziţia faţă de extinderea Schegen către România, guvernul federal austriac încă o mai menţine.
CE SPUN DATELE FRONTEX ÎN PRIVINŢA RUTELOR IMIGRAŢIEI ILEGALE
În timp ce în primele 9 luni ale anului 2022 s-a înregistrat o creştere a imigraţiei de aproximativ 170% pe ruta Balcanilor de Vest, în România, în aceeaşi perioadă, s-a înregistrat o scădere cu 43% a intrărilor ilegale, arată statisticile oficiale.
Datele FRONTEX indică foarte clar că migranţii ilegali au folosit preponderent trasee din alte state aflate pe ruta Balcanilor de Vest. România se află în proximitatea rutei Balcanilor de Vest, însă datele FRONTEX arată că doar o foarte mică parte din migraţia de pe ruta Balcanilor de Vest trece prin România.
Concret, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2021, la frontiera cu Serbia s-a înregistrat o scădere a presiunii imigraţioniste, atât in ceea ce priveşte detecţiile şi şederile ilegale, cât şi în ceea ce priveşte prevenirea trecerilor ilegale. Astfel, se confirmă eficienţa măsurilor dispuse pentru controlul şi supravegherea frontierei, din moment ce numărul detecţiilor la frontiera cu Serbia reprezintă doar 1,3% din totalul detecţiilor raportate de Agenţia FRONTEX pe ruta Balcanilor de Vest. Este un argument solid că România nu se află pe principala rută aleasă de migranţi pentru a ajunge în spaţiul Schengen.
În ceea ce priveşte prevenirea mişcărilor secundare, Romania acceptă returnarea migranţilor ilegali din Ungaria şi Bulgaria în baza acordului de readmisie, şi nu pe baza acordului Dublin III, ceea ce confirmă buna cooperare cu autorităţile maghiare.
Dincolo de situaţia prezentată de aceste statistici, experţii din 15 state membre ale UE, din trei agenţii europene şi reprezentanţi ai Comisiei Europene au verificat, în luna octombrie, modul în care România gestionează frontierele externe şi asigură cooperarea poliţienească, modul în care realizează politica de returnare şi asigură funcţionarea Sistemului Informatic Schengen.
Concluziile experţilor au fost foarte clare: România a acţionat în mod adecvat pentru gestionarea eficientă a frontierelor externe. Există un lanţ clar de comandă şi control la nivel naţional. Cu numărul actual de poliţişti de frontieră instruiţi, cu echipamente de control la frontieră şi tehnologii de ultimă generaţie, România asigură o supraveghere şi controale la frontieră la un nivel de înaltă calitate, inclusiv verificări sistematice ale tuturor pasagerilor în bazele de date relevante. Cooperarea internaţională cu state vecine funcţionează bine, la fel şi cooperarea foarte activă cu Frontex, în ceea ce priveşte atât frontierele externe cât şi returnarea imigranţilor, conform news.ro
