Avertisment de la FMI: Economia globală se confruntă cu cel mai mare test de după cel de-al Doilea Război Mondial

Directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Kristalina Georgieva, a transmis într-o postare pe blogul personal că economia globală se confruntă cu cel mai mare test de după cel de-al Doilea Război Mondial, scrie news.ro

 

 

 

Într-o postare pe blog, directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a spus că economia globală se confruntă cu ”cel mai mare test de după cel de-al Doilea Război Mondial”, invazia Rusiei în Ucraina agravând efectele economice reziduale ale crizei Covid-19, trăgând în jos creşterea şi conducând inflaţia la maxime ale mai multor decenii.

Preţurile în creştere ale alimentelor şi energiei strâmtorează gospodăriile din întreaga lume, în timp ce băncile centrale înăspresc politicile monetare pentru a controla inflaţia, exercitând presiuni suplimentare asupra statelor, companiilor şi familiilor îndatorate.

În combinaţie cu creşterea volatilităţii de pe pieţele financiare şi ameninţarea persistentă din cauza schimbărilor climatice, FMI a spus că lumea se confruntă cu ”o potenţială confluenţă de calamităţi”.

”Cu toate acestea, capacitatea noastră de a răspunde este îngreunată de o altă consecinţă a războiului din Ucraina – riscul puternic crescut de fragmentare geoeconomică. Tensiunile legate de comerţ, standarde tehnologice şi securitate au crescut de mulţi ani, subminând creşterea şi încrederea în sistemul economic global actual”, a spus Georgieva.

Ea a adăugat că doar incertitudinea privind politicile comerciale a redus PIB-ul global cu aproape 1% în 2019, potrivit cercetărilor FMI, iar monitorizarea instituţiei indică, de asemenea, că aproximativ 30 de ţări au restricţionat comerţul cu alimente, energie şi alte mărfuri cheie.

Georgieva a avertizat că deteriorarea în continuare a situaţiei ar avea costuri globale enorme, dăunând oamenilor din spectrul socio-economic şi a spus că doar fragmentarea tehnologică ar putea duce la pierderi de 5% din PIB pentru multe ţări.

 

Pentru a aborda fragmentarea tot mai mare, FMI cere în primul rând guvernelor să reducă barierele comerciale pentru a atenua penuria şi pentru a reduce preţurile la alimente şi alte mărfuri, diversificând în acelaşi timp exporturile pentru a îmbunătăţi rezistenţa economică.

În al doilea rând, FMI încurajează eforturile de colaborare pentru a face faţă datoriilor, deoarece aproximativ 60% dintre ţările cu venituri mici au în prezent vulnerabilităţi semnificative ale datoriei şi vor avea nevoie de restructurare.

În al treilea rând, FMI cere o modernizare a plăţilor transfrontaliere, sistemele de plăţi ineficiente reprezentând o barieră în calea creşterii economice incluzive.

Instituţia estimează că costul mediu de 6,3% al unei plăţi internaţionale de remitere înseamnă că aproximativ 45 de miliarde de dolari anual sunt deviate către intermediari şi departe de gospodăriile cu venituri mai mici, transmite news.ro