Copiii născuți prematur ar urma să beneficieze de îngrijire mai bună prin investiții anunțate în 7 unități medicale din România. Programul „Susținem cele mai grele începuturi” combină echipamentele pentru secțiile de neonatologie cu formarea personalului și supravegherea copiilor după externare. La Cluj, dotările prezentate includ deja un ventilator și o platformă de resuscitare neonatală, instrumente care sprijină intervenția medicilor în momentele critice de după naștere.
Dotări pentru copiii care au nevoie de îngrijire intensivă
Secția de Neonatologie 1 a Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj a primit echipamente medicale moderne în cadrul programului. Ventilatorul și platforma de resuscitare neonatală se numără printre dotările menționate. Nu este vorba despre un singur tratament nou, ci despre consolidarea mijloacelor cu care echipele medicale îngrijesc nou-născuții vulnerabili și răspund nevoilor acestora.
Investițiile în aparatură sunt prezentate împreună cu susținerea specialiștilor, nu ca un înlocuitor al activității lor. Pentru un copil prematur, evoluția depinde de situația medicală individuală și de îngrijirile necesare. Echipamentele pot îmbunătăți capacitatea de intervenție, dar simpla lor instalare nu reprezintă o garanție de supraviețuire, de vindecare sau de dezvoltare fără complicații. Sprijinul este orientat către condițiile în care medicii pot acorda îngrijire și către continuitatea acesteia. Programul pune astfel alături investiția materială, pregătirea profesională și evaluarea ulterioară a copiilor, trei componente distincte ale intervenției anunțate de parteneri.
Un program de 1,5 milioane de euro, desfășurat pe 3 ani
Inițiativa a fost lansată în noiembrie 2025 de Mastercard și Banca Transilvania, în parteneriat cu Salvați Copiii România. Bugetul anunțat la lansare a fost de 1,5 milioane de euro, pentru o perioadă de 3 ani. Această valoare privește ansamblul programului, nu exclusiv echipamentele livrate secției din Cluj sau o alocare identică pentru fiecare spital.
Planul inițial prevedea 3 direcții: dotarea maternităților, pregătirea continuă a personalului și urmărirea nou-născuților cu risc după externare. Componenta de monitorizare includea susținerea unor centre din 5 maternități de grad III și crearea unei aplicații digitale. Astfel, sprijinul financiar urmărește întregul parcurs al îngrijirii, nu doar intervenția din primele ore de viață.
Extinderea pornește de la Cluj
La lansare, programul prevedea începerea intervențiilor în județul Cluj și extinderea treptată în Iași, Mureș, Timiș și București. Acestea sunt zonele anunțate pentru dezvoltarea inițiativei, nu o listă nominală a celor 7 spitale din etapa prezentată în noiembrie 2026. Unitatea identificată concret în prezentarea dotărilor este spitalul județean din Cluj.
Obiectivele comunicate pentru actuala etapă indică peste 4.000 de copii care ar urma să beneficieze de investițiile din cele 7 unități și alți 1.000 care vor avea controale și supraveghere după externare. Aceste cifre descriu beneficiarii vizați de intervenții. Ele nu reprezintă rezultate medicale deja obținute și nici un număr de vieți garantat salvate.
Internarea poate dura luni, nu zile
Medicul Gabriela Zaharie a explicat că, pentru unii dintre acești copii, spitalizarea poate însemna 5 sau 6 luni. Este un parcurs foarte diferit de externarea rapidă după o naștere fără complicații. Durata menționată ilustrează dificultatea cazurilor îngrijite, fără să constituie o regulă aplicabilă tuturor nou-născuților prematuri sau un termen standard de recuperare.
O mamă care a născut gemeni înainte de împlinirea a 26 de săptămâni a povestit că a petrecut 100 de zile alături de echipa medicală. Ea a descris și separarea de copii în această perioadă. Experiența evidențiază faptul că îngrijirea prematurului presupune un efort îndelungat pentru familie și pentru personal, nu numai intervenții medicale punctuale.
Supravegherea continuă după plecarea din maternitate
Urmărirea după externare este una dintre componentele centrale ale programului. Centrele dedicate nou-născuților cu risc și instrumentele digitale sunt menite să susțină continuitatea îngrijirii. Externarea marchează ieșirea din spital, însă nu elimină automat nevoia de controale și de evaluări, iar programul urmărește să sprijine tocmai această legătură dintre maternitate, specialiști și familie.
Inițiatorii și-au propus îmbunătățirea îngrijirii pentru peste 1.500 de nou-născuți anual și formarea a peste 100 de specialiști. Aceste ținte completează investițiile în aparatură cu pregătirea oamenilor care o folosesc. Scopul este construirea unei rețele de îngrijire și monitorizare neonatală care să ofere copiilor vulnerabili sprijin medical atât în timpul internării, cât și în etapele de dezvoltare de după aceasta.
Surse: Antena 3 CNN; Bursa
