Iarna se apropie, iar milioane de români care locuiesc la bloc și nu au acces la o centrală termică proprie se confruntă cu aceeași dilemă anuală: cum să își încălzească locuința fără să primească facturi astronomice la electricitate. Cele mai două comune opțiuni rămân caloriferul electric și aerul condiționat setat pe modul căldură. Deși ambele funcționează pe curent electric, diferențele de consum pot fi uriașe, iar alegerea greșită poate duce la costuri dublate sau chiar triple în sezonul rece.
Cum funcționează caloriferul electric
Caloriferul electric, fie că este cu ulei, cu ceramică sau cu infraroșu, transformă energia electrică direct în căldură prin efectul Joule. Acesta consumă exact atâta energie câtă produce, ceea ce înseamnă un randament teoretic de aproximativ 100 la sută. Un calorifer de 2000 de wați, funcționat la capacitate maximă, va consuma doi kilowați pe oră. Dacă îl țineți pornit zece ore pe zi, rezultatul este 20 de kilowați zilnic, adică aproximativ 600 de kilowați pe lună. La un preț mediu de 1,5 lei pe kilowatt, factura lunară poate depăși 900 de lei doar pentru încălzire, o sumă considerabilă pentru majoritatea familiilor.
Avantajele aerului condiționat pe căldură
Aerul condiționat modern, dotat cu pompă de căldură, nu produce căldură prin rezistență electrică, ci o extrage din aerul exterior și o transferă în interior. Acest principiu îi permite să aibă un coeficient de performanță mult mai mare. Pentru fiecare kilowatt consumat, un aparat de aer condiționat poate produce între trei și patru kilowați de căldură, ceea ce înseamnă un randament de 300 la sută până la 400 la sută. Practic, același volum de căldură obținut cu un calorifer de 2000 de wați poate fi obținut cu un aparat de aer condiționat care consumă doar 500 până la 700 de wați, reducând factura la jumătate sau chiar mai mult.
Dezavantajele fiecărei soluții
Deși aerul condiționat este mult mai eficient energetic, el are și limitele sale. La temperaturi exterioare foarte scăzute, sub minus 10 grade Celsius, eficiența pompei de căldură scade simțitor, iar unele modele mai vechi nu mai fac față și intră în rezistență electrică auxiliară. Caloriferul electric, pe de altă parte, funcționează la fel indiferent de temperatura de afară, dar este extrem de scump de operat. Un alt dezavantaj al caloriferului electric este că usucă aerul din cameră, creând disconfort respirator, în timp ce aerul condiționat menține un nivel mai bun de umiditate. Totuși, investiția inițială într-un aparat de aer condiționat este mai mare decât cea într-un calorifer.
Calcule concrete pentru o garsonieră și un apartament cu două camere
Pentru o garsonieră de 30 de metri pătrați, un calorifer electric de 1500 de wați funcționat opt ore pe zi va consuma aproximativ 360 de kilowați pe lună, adică 540 de lei. Un aer condiționat inverter, care funcționează în medie la 60 la sută din capacitate, va consuma în aceleași condiții între 120 și 150 de kilowați pe lună, adică 180 până la 225 de lei. Pentru un apartament cu două camere, unde sunt necesare două aparate sau un calorifer mai puternic, economia lunară poate ajunge la 600 până la 800 de lei în favoarea aerului condiționat. Aceste calcule fac ca diferența anuală să fie de mii de lei.
Alte alternative pentru locatarii de la bloc
Pe lângă cele două opțiuni principale, românii fără centrală mai au la dispoziție câteva soluții. Aeroterma electrică funcționează pe același principiu ca și caloriferul, cu același consum ridicat. Încălzirea pe bază de infraroșu este eficientă pentru încălzire localizată, dar nu pentru întreg apartamentul. Convectoarele pe gaz sunt interzise în multe blocuri din motive de siguranță, iar sobele electrice moderne, deși estetice, consumă la fel de mult ca un calorifer clasic. Cea mai bună strategie rămâne izolarea termică a locuinței: termopane de calitate, izolație la calorifere și folii termice pe geamuri pot reduce nevoia de încălzire cu până la 30 la sută.
Concluzii
Pentru românii care stau la bloc și nu au centrală proprie, aerul condiționat cu pompă de căldură este de departe cea mai economică variantă de încălzire electrică. Deși investiția inițială este mai mare, economiile lunare și anuale justifică diferența de preț. Caloriferul electric rămâne o soluție de avarie, nu una de bază, iar cei care îl folosesc ca principală sursă de căldură trebuie să se aștepte la facturi considerabile. Alegerea înțeleaptă și câteva măsuri de izolare pot face diferența între o iarnă suportabilă și una de coșmar financiar.
Surse: CSID, EVZ, Cancan, Romstal.
