Vacanța de vară reprezintă o perioadă controversată în ceea ce privește statutul profesorilor din învățământul preuniversitar. Deși elevii sunt acasă, cadrele didactică nu își întrerup activitatea în totalitate. Conform legislației în vigoare, profesorii beneficiază de concediu de odihnă plătit pe durata vacanței de vară, indemnizația fiind calculată ca media salariilor din ultimele trei luni anterioare intrării în concediu. Această prevedere asigură continuitatea veniturilor și protecția financiară a personalului didactic.
În realitate, foarte mulți profesori lucrează și în timpul verii. Aceștia se ocupă de pregătirea materialelor didactice pentru noul an școlar, participă la cursuri de formare continuă, susțin examene de corigență sau de diferență, iar unii dintre ei se angajează și în activități de meditații sau în proiecte educaționale. De asemenea, în anul 2026, profesorii și ceilalți angajați din învățământ pot beneficia de vouchere de vacanță în valoare de 800 de lei, conform deciziei Ministerului Economiei.
Cum se calculează plata pe perioada vacanței
Indemnizația de concediu de odihnă pentru profesori se stabilește conform Codului Muncii și a normelor metodologice specifice din educație. Conform prevederilor legale, cu cel puțin cinci zile lucrătoare înainte de începerea concediului, angajatorul trebuie să plătească indemnizația corespunzătoare. Aceasta reprezintă media salariului de bază, a sporurilor și a altor elemente salariale din ultimele trei luni lucrate înainte de concediu. Prin urmare, profesorii nu primesc un salariu redus în vacanță, ci echivalentul venitului obișnuit.
Pentru anul școlar 2025-2026, structura anului a fost actualizată în aplicația de salarizare, astfel încât zilele de cursuri și zilele de vacanță să fie calculate corect. Profesorii care au predat în timpul anului școlar beneficiază de concediu de odihnă pe toată perioada vacanței de vară, care în mod normal se întinde pe aproximativ două luni și jumătate. Totuși, în această perioadă există și zile de lucru efectiv, când cadrele didactice sunt chemate la școală pentru diverse activități administrative sau de pregătire.
Voucherele de vacanță și alte beneficii
În 2026, angajații din instituțiile publice de învățământ ale căror salarii de bază lunare nete nu depășesc 6.000 de lei pot beneficia de vouchere de vacanță în valoare de 800 de lei. Această măsură a fost anunțată de Ministerul Economiei și are deja cadrul legal în vigoare. Valoarea voucherului poate fi folosită integral pentru servicii turistice în România, fără a mai fi necesară contribuția de 50% din partea angajatului, așa cum era prevăzut anterior. Pragul salarial a fost redus de la 8.000 de lei la 6.000 de lei net, ceea ce face ca mai mulți profesori să fie eligibili.
Pe lângă vouchere, profesorii mai beneficiază și de alte drepturi pe perioada verii. Cei care susțin examene de corigență sau de diferență primesc plata cu ora conform tarifelor stabilite prin ordin de ministru. Normele metodologice publicate în Monitorul Oficial reglementează aceste plăți în funcție de vechime, sporuri și alte elemente. De asemenea, profesorii care participă la programe de formare continuă organizate de Ministerul Educației pot primi indemnizații de deplasare, cazare și diurnă.
Munca ascunsă a profesorilor în vacanță
Deși publicul percepe adesea vacanța de vară ca pe o perioadă de odihnă totală pentru profesori, realitatea este diferită. Mulți dintre ei folosesc această perioadă pentru a se pregăti pentru noul an școlar, pentru a-și actualiza materialele didactice sau pentru a participa la cursuri de perfecționare. În plus, directorii de școli și inspectorii școlari lucrează aproape în permanență, coordonând admiterea în învățământul liceal, organizarea examenelor și planificarea personalului pentru anul următor.
Un fenomen tot mai răspândit îl reprezintă meditațiile și cursurile private susținute de profesori în timpul verii. Această activitate, deși nu este interzisă în mod explicit, ridică probleme de etică profesională, mai ales atunci când profesorul meditează proprii elevi. Sindicatele din învățământ au cerut de mai multe ori reglementarea clară a acestei activități, argumentând că meditațiile creează inegalități între elevii care își permit să plătească și cei care nu au această posibilitate.
Surse: edupedu.ro, pedagoteca.ro, ghidsalariu.ro, latabla.ro, tribunainvatamantului.ro
