Sâmbătă, Theodor Stolojan a declarat că guvernanții ar trebui să se gândească la majorarea de taxe și impozite.
Totuși, Stolojan nu pare să se gândească la majoritatea românilor, acei oameni care nu au pensii speciale.
Întrebat la Digi 24 ce pensie are de la Parlamentul European, Theodor Stolojan a specificat „destul, cât să pot trăi decent”.
Anterior, el a dat detalii că pentru un mandat „ai cam 1.500 de euro”.
„Lumea îmi spune: Bine, domne, ție ți-e ușor să vorbești că ai pensie de la Parlamentul European. Eu în România am pensie pe bază de contributivitate, ca oricare dintre cei 5 milioane de pensionari. Am într-adevăr pensie de la Parlamentul European, dar care e plafonată. Nu există pensie în Parlamentul European sau de la Banca Mondială care să depășească nivelul salariului pe care-l ai.
La Banca Mondială există un fond de pensie care funcționează pe bază de constituire, adică îți constitui propriul fond de pensie. Sigur, intri împreună cu toți ceilalți pensionari, dar eu mi-am constituit în cei șase ani cât am lucrat, am vărsat cam 400 și ceva de dolari în fiecare lună și mi-am constituit propriul fond de pensii care apoi a intrat într-un anumit sistem și am o anumită pensie de acolo, care e, sigur…
De la Parlamentul European pensia se cunoaște. Ai cam 1.500 de euro pentru un mandat. Dar e limitată. La Parlamentul European salariul e undeva aproape de 7.000 de euro, nu vorbesc de diurnă sau altele. Deci pensiile sunt plafonate„, a declarat Theodor Stolojan, la Digi 24.
„Destul. Destul cât să pot trăi decent, zic eu. Eu mă consider că fac parte din clasa mijlocie. Sigur, clasa mijlocie e împărțită și ea în trei.
Eu mă consider că fac parte din partea de sus a clasei mijlocii. Eu nu fumez, nu beau, am investit foarte mulți bani și i-am investit în acțiuni, pentru că a fost ca un hobby pentru mine. N-am investit nici în terenuri, nici în bijuterii, nici în fel de fel de alte lucruri”, a mai spus el.
A cerut creșterea taxelor și impozitelor
Fostul premier Theodor Stolojan (PNL) a susținut că în România cheltuielile cu salariile din sistemul bugetar şi cu asistenţa socială sunt mari în raport cu veniturile colectate din impozite şi taxe. El a afirmat că guvernanţii „vor trebui să se gândească în viitor” la majorări de taxe şi impozite sau la introducerea unei forme de coplată pentru unele servicii sociale şi culturale, potrivit Știripesurse.ro.
„Aici e o discuţie mare care trebuie făcută. Noi trebuie să înţelegem că acest sistem nu poate funcţiona în continuare în perspectiva unui termen mediu şi lung şi avem, iată, două căi de urmat: pe de o parte trebuie să ne gândim serios ce vrem să facem cu sistemul de impozite şi taxe din România care e total depărtat de ce înseamnă în Uniunea Europeană. Va veni un moment când ne apropiem mai mult de nivelul mediu de dezvoltare din Uniunea Europeană, acum suntem undeva la 70%, ne vom apropia de 80-90% şi va trebui să ne punem foarte serios întrebarea: vrem într-adevăr 6% la învăţământ din PIB? Vrem 6% la sănătate, vrem 2% la armată? Dacă vrem, atunci trebuie să ne întrebăm de unde scoatem tot acest volum de impozite şi taxe care dă cu mult mai mult decât 31% cât avem noi în prezent cu fonduri europene cu tot”, a declarat Theodor Stolojan, la Digi 24.
Întrebat dacă ar trebui ca guvernanţii să ia în calcul majorări de impozite şi taxe, a răspuns afirmativ.
„Vor trebui să se gândească în viitor. Altfel, rămânem în aceeaşi situaţie în care avem altă structură de impozite şi taxe decât în Uniunea Europeană şi bineînţeles, alte niveluri, ca să zic aşa, de cheltuieli care trebuie finanţate pentru educaţie, pentru sănătate şi multe altele. Sigur că există şi alternativă: dacă eu vreau să rămân mai departe să plătesc 10% impozit pe venituri, persoană fizică vorbesc, indiferent că am în România deja cam, după unele aprecieri, aproape un milion de oameni care câştigă peste 1000 de euro salariu net, venit net pe lună. Deci dacă eu vreau să rămân cu 10% impozit pe venituri, atunci trebuie să mă gândesc că dincolo, la cheltuieli social-culturale, sănătate, educaţie, trebuie să introduc mai multă coplată. Nu pot să am servicii de calitate în educaţie, în sănătate, rămânând să finanţez cu 3% când media în Uniunea Europeană este undeva de 6-7% pentru domeniile respective. Sigur că şi acolo trebuie făcute reforme”, a adăugat fostul premier.
În ceea ce priveşte cheltuielile cu asistenţa socială – structurate pe două mari categorii: pensiile şi cu asistenţa socială – fostul premier consideră că acestea ar trebui denumite mai degrabă „cheltuieli cu protecţia socială”.
Vezi și
PNL continuă numirile făcute pe bază de carnet de partid! Din Parlament, ajunge șef de instituție!
Vești importante! Toți cei care vor să își cumpere vechime pentru pensie sunt vizați
