Producția Unității 1 a centralei nucleare de la Cernavodă a coborât la zero luni, 9 noiembrie 2026, de la ora 18:00, potrivit graficului Transelectrica. Reactorul fusese reconectat la sistemul energetic național la sfârșitul săptămânii precedente și reluase producția de energie începând de vineri.
Noua întrerupere privește unitatea care revenise în funcțiune, nu oprirea simultană a două reactoare aflate în producție. Unitatea 2 se afla într-o etapă diferită: dimineață fusese anunțată inițierea secvenței de pornire, iar revenirea sa era programată pentru marți, 10 noiembrie.
Ce arată datele operatorului de transport
Transelectrica menționa aplicarea, de la ora 15:23, a unei „reduceri de putere de 370 MW pentru controlul vidului în turbină”. Intervalul comunicat pentru această reducere se întindea până la miezul nopții. Ulterior, graficul producției indica o valoare zero începând cu ora 18:00.
În cursul aceleiași zile, Unitatea 1 produsese și la o putere de peste 570 MW. Puterea nominală a reactorului este de 706,5 MW, în timp ce puterea maximă disponibilă menționată pentru acesta este de 650 MW.
Ora până la care era anunțată reducerea nu reprezintă, în informațiile prezentate, o confirmare a momentului reluării producției. Datele disponibile la publicarea informației, la ora 18:43, descriau scăderea înregistrată și motivul tehnic comunicat de operatorul de transport.
Repornirea de vineri, după îndeplinirea condițiilor minime
Nuclearelectrica anunțase demararea acțiunilor specifice pentru pornirea Unității 1 la 4 noiembrie, după îndeplinirea condițiilor minime necesare. Reconectarea la Sistemul Energetic Național era estimată pentru vineri, 6 noiembrie, iar unitatea a reînceput să producă la sfârșitul săptămânii.
Compania a explicat că pornirea unei unități nucleare este o operațiune complexă, desfășurată după proceduri stricte și cu respectarea cerințelor de securitate nucleară. Pe durata opririi, specialiștii centralei au efectuat activitățile necesare pentru menținerea instalațiilor în condiții sigure.
Directorul general al Nuclearelectrica, Mihai Gioară, a arătat că reconectarea era importantă pentru securitatea energetică și stabilitatea sistemului. Totodată, compania lucra împreună cu autoritățile și partenerii la soluții pentru creșterea disponibilității instalațiilor dacă împrejurări similare se vor repeta.
De ce Unitatea 2 avea un calendar separat
Ministerul Energiei anunțase luni dimineață inițierea secvenței de pornire a celui de-al doilea reactor. Programarea prevedea reintrarea în funcțiune marți, 10 noiembrie. Îmbunătățirea debitului Dunării permisese reluarea treptată a producției nucleare, după perioada în care apa disponibilă pentru răcire fusese insuficientă.
Funcționarea Unității 1 presupune folosirea unor volume mari de apă pentru răcirea reactorului, ceea ce conduce la scăderea nivelului din bazinul de aspirație. Din acest motiv, Nuclearelectrica explicase că pornirea Unității 2 depinde de o creștere susținută a nivelului Dunării.
Anunțul privind a doua unitate trebuie astfel separat de evoluția producției primei unități. La momentul noii scăderi la zero, revenirea Unității 2 era încă o operațiune programată, nu o sursă de producție deja restabilită în sistem.
Seceta a scos din funcțiune ambele reactoare
Documentele de fundamentare ale măsurilor energetice arată că Unitatea 1 fusese oprită la 28 iulie 2026, iar Unitatea 2 la 13 august. Debitul extrem de redus al Dunării a afectat alimentarea cu apă de răcire, iar opririle au fost făcute potrivit procedurilor de siguranță nucleară.
În evaluarea pentru noiembrie, autoritățile au luat în calcul și reducerea aportului energiei solare, pe fondul zilelor mai scurte și al perioadelor cu nebulozitate ridicată. Disponibilitatea producției regionale era, la rândul său, afectată de opriri programate ale unor grupuri nucleare din Bulgaria, Ungaria și Cehia.
Problemele provocate de secetă au afectat și producția hidrocentralelor. Precipitațiile deficitare au menținut debite scăzute pe râurile din țară, limitând contribuția surselor hidroelectrice și perspectivele unei creșteri rapide a nivelului Dunării în amonte de centrală.
Măsurile de criză rămân valabile până la sfârșitul lunii
Guvernul a prelungit până la 30 noiembrie mecanismul care permite Transelectrica să limiteze consumul marilor consumatori industriali și să oprească exporturile de energie în caz de criză. Măsura fusese adoptată inițial la 7 august și prelungită succesiv.
Analiza autorităților estima un consum de până la 8.500 MW la vârful de seară din noiembrie, cu posibilitatea depășirii acestui nivel în cazul unor temperaturi mult sub mediile multianuale. Intervalul vulnerabil indicat era 17:00–21:00, când producția disponibilă și posibilitățile de import puteau deveni insuficiente pentru echilibrarea sistemului.
Surse: Profit.ro.
