dragnea

sursa foto:  flux24.ro

Cine a făcut programul ECONOMIC al PSD?

PSD a lansat săptămâna trecută programul de guvernare, partea economică, pe care sunt dispuși să și-l asume dacă vor câștiga alegerile parlamentare de pe 11 decembrie. Analiștii și politicienii din opoziție l-au criticat aspru, încadrându-l la categoria SF – Războiul Stelelor sau TORT OTRĂVIT.

Liviu Dragnea, liderul PSD, a ținut să demonteze toate acuzele formulate la adresa programului PSD și a acordat un interviu Stiripesurse.ro în care a explicat că măsurile pe care dorește să le ia sunt cât se poate de sustenabile și că acestea sunt rodul gândirii mai multor specialiști, din partid, dar și din afara lui.

Vezi și Predoiu vorbește despre Războiul Stelelor și „șmecherie” marca PSD

Reporter: Domnule președinte, în urmă cu câteva zile, ați prezentat a doua parte din programul economic al PSD, în care ați venit cu o serie de propuneri tentate pentru o mare parte a populației. Creșterea pensiilor, creșterea salariilor, reducerea taxelor. Unii au zis că este o gogoașă electorală, alții că ar fi un tort otrăvit. E cu adevărat sustenabil un astfel de program?

Liviu Dragnea: În primul rând, indiferent de conținutul și de autorii criticilor, apreciez public că avem o dezbatere pe probleme economice. Asta așteaptă oamenii de la partidele politice: să prezinte soluțiile pe care le au pentru creșterea nivelului de trai în România și mai ales să le ofere garanții că aceste soluții pot fi puse cu adevărat în practică. E bine deci să avem o astfel de dezbatere. E bine că oamenii discută despre acest program. E normal ca oamenii să își pună întrebări, e firesc ca unii dintre ei să ne și critice și e la fel de firesc ca noi să încercăm să lămurim aceste lucruri.

Vezi și ATACURI fără precedent! CTP șterge pe jos cu Sebastian Ghiță și Traian Băsescu!

Am lucrat îndeaproape cu specialiștii noștri din partid, dar și cu alți experți care nu sunt în PSD. Am stat cu ei zile întregi, am calculat fiecare măsură, am evaluat fiecare decizie. Sunt foarte conștient că electoratul din România s-a maturizat foarte mult și că este foarte atent la ofertele noastre. Nu mai merge cu promisiuni goale, fără acoperire. Din acest motiv am ținut foarte mult ca înainte de a prezenta toate măsurile așteptate de populație – creșterea salariilor și a pensiilor, reducerea taxelor, sprijinirea IMM-urilor și a liberilor întreprinzători – am vrut să arătam de unde vom obține banii pentru a acoperi toate aceste măsuri. Suntem singurul partid care vine cu un astfel de program: arătăm pe de o parte cât ne costă ceea ce promitem, dar venim și cu cealaltă parte, adică de unde ne vin bani pentru a acoperi aceste costuri.

Reporter: Am citit cu atenție programul dumneavoastră. M-a surprins optimismul privind creșterea economică. V-a ieșit undeva o creștere de 30% a Produsului Intern Brut în următorii patru ani. Unii spun că ar fi o estimare foarte exagerată. Cât de realistă e această creștere?

Liviu Dragnea: Am văzut și eu astfel de comentarii care spuneau că în ultimii patru ani PIB-ul nostru ar fi crescut cu 18-19%, deci cu mult sub ținta noastră de 30%. Eu m-aș fi așteptat ca cei care fac astfel de critici să se documenteze mai bine înainte. PIB-ul în România a crescut mai mult decât au sugerat acei analiști. Nu o spunem noi, sunt datele reale: PIB-ul României a crescut cu 27,3% in ultimii 4 ani, de la 595 miliarde in 2012, la 758 miliarde in 2016, cum a estimat Comisia de Prognoză. Noi spunem că programul nostru ar putea aduce un plus de 2,7 puncte procentuale, adică de la 27,3% la 30%. Vi se pare exagerat? Dacă da, ce ar trebui să facem? Să ne propunem să mergem mai rău decât in ultimii 4 ani? Evident că ne propunem să fie mai bine!

Reporter: Am văzut însă că programul dumneavoastră conține foarte multe creșteri salariale, inclusiv pentru bugetari, o creștere cu 60% a punctului de pensie și tot cu 60% a pensiei minime garantate, ca să nu mai vorbim de reducerea de taxe, impozite și contribuții pentru pensionari și salariați. Toate acestea costă foarte mult, iar unii analiști se tem că astfel de măsuri nu vor putea fi realizate decât dacă veți permite o devalorizare a leului în raport cu euro. Va fi posibil să menținem acest curs dacă veți introduce măsurile din programul PSD?

Liviu Dragnea: E adevărat, avem multe măsuri foarte bune. Eu aș adăuga la ceea ce ați spus dumneavostră și câteva reduceri importante de taxe și contribuții pentru cei care desfășoară activități independente. De asemenea, reducem impozitul pe cifra de afaceri și ridicăm plafonul pentru microîntreprinderi. Iar în plus vom reduce TVA la 18% începând din 2018. Am ținut să fac această precizare pentru că astfel de măsuri vizează stimularea economiei, susținerea capitalului authoton și creșterea clasei de mijloc în România. E foarte important pentru că vorbim de susținerea segmentului cel mai activ din societatea noastră, a celor care produc dezvoltarea economiei naționale.

Reporter: Dar cursul valutar?

Liviu Dragnea: Referitoar la stabilitatea cursului valutar, aș vrea să vă reamintesc că aceleași temeri erau vehiculate când Guvernul Ponta a reîntregit pensiile și salariile sau atunci când a introdus scăderea TVA la 9% pentru alimente sau scăderea CAS la angajator. Nu s-a întâmpla nimic de acest gen, nu a venit nicio apocalipsă. Când am venit noi la guvernare, în mai 2012, cursul era 4,46, iar când am plecat, în noiembrie 2015, am lăsat un curs de 4,44. Se poate verifica. Deci cursul a rămas stabil, dar prin măsurile noastre de relaxare fiscală a crescut colectarea din taxe și impozite.

Reporter: Sunt critici care susțin că o creștere a salariului minim la jumătate de milion de bugetari ar ”îngropa” România.

Liviu Dragnea: E ușor să arunci astfel de cifre pe piață pentru a crea o stare de neîncredere. Dar în realitate, lucrurile sunt foarte diferite. În primul rând, numărul bugetarilor cu salariul minim este mult mai mic, undeva sub 100.000. În al doilea rând, măsura de creștere a salariului minim nu are impact bugetar negativ, ci pozitiv, deoarece sunt peste 1 milion de salariați în mediul privat cu salariul minim a căror creștere de venituri atrage automat și o creștere a încasărilor statului din taxele pe muncă. Multă vreme România a fost o anomalie în Europa, în sensul că eram cam singura țară care ținea jos salariul minim pe economie. Vă amintiți perioada 2009-2011 când guvernarea PDL a înghețat salariul minim la 600 lei? Asta în condițiile în care toate statele dezvoltate, precum Germania, Franța, Marea Britanie, Olanda, Spania, cresc salariul minim cel puțin o dată pe an! Numai noi țineam acest salariu jos în ideea că așa vor veni investitorii pentru forța de muncă ieftină. Dar în final cei care suferă sunt românii, pentru că decalajul dintre salariile din țara noastră și cele din Europa a crescut. Din cauza acestei viziuni complet eronate astăzi vedem cum ne pleacă tinerii din țară, medicii, inginerii, dar și cei mai buni electricieni, instalatori sau constructori care găsesc salarii mai mari în Europa pentru aceeași muncă. A fost o strategie fundamental greșită. Nu forța de muncă ieftină trebuie să fie punctul de atracție pentru investitori, ci un mediu fiscal prietenos și predictibil și o forța de muncă bine calificată.

Astăzi ne pleacă tinerii din țară pentru că s-au găsit mereu niște analiști economici care i-au speriat pe politicieni că dacă vor crește salariul minim, ne vor pleca investitorii.

Reporter: Și ce le răspundeți acestor analiști?

Liviu Dragnea: Am auzit de curând pe cineva care spunea că dacă vom crește salariul minim la bugetari, dacă vom scoate contribuțiile și impozitele pentru pensile mai mici de 2000 lei și dacă vom elimina timbrul de mediu pentru înmatricularea autovehiculelor, vom ajunge anul viitor la un deficit bugetar de 5-6%.

Este o mare dezinformare, care mizează pe faptul că omul obișnuit nu știe cât reprezintă aceste măsuri. În primul rând, mă dezamăgește foarte mult când văd că acești analiști cu pretenții jonglează cu aceste cifre, ca și cum între 5 și 6% din PIB nu ar fi mare diferență. Dar de la 5% la 6% din PIB în 2017 e o diferență de 8 miliarde de lei. Luați cifrele oficiale de la Prognoză și veți vedea că PIB-ul estimat pentru anul următor e de 807 miliarde lei. Mi se pare o lipsă de rigoare nepermisă pentru cineva care pretinde că e profesionist în acest domeniu. În al doilea rând, o asfel de creștere a deficitului de la 2,9%, cât e anul acesta, la 5-6% pentru 2017, adică o creștere cu 2-3% din PIB, ar însemna o gaură de 16-24 de miliarde. Or, toate acele măsuri la care s-a făcut referire nu costă mai mult de 6,2 miliarde lei, ceea ce reprezintă doar 0,8% din PIB. Faceți și dumneavoastră calculul: 0,8 miliarde eliminarea contribuțiilor pentru pensionari, 1,5 miliarde eliminarea impozitului pe venit la pensiile sub 2.000 de lei, 3,4 miliarde net pentru creșterea salariilor bugetarilor cu 20% de la 1 iulie 2017. Dacă adaugăm încă 0,5 miliarde cât ar costa scoaterea timbrului de mediu – deși acest impact nu e pe bugetul de stat, iar cei care ne critică ar trebui să știe asta – ajungem la suma pe care v-am spus-o, respectiv 0,8% din PIB, nicidecum 2-3% cum spuneau dumnealor.

TAGS

SHARE

COMENTEAZĂ
  • oldboy

    NIMIC DESPRE COEFICIENTUL GINI ce a crescut dramatic sub asa zisa guvernare asa zisa de stanga…si nimic tac malc de puterea medie de cumparare pe cap de locuitor in ultimii 26 ani…..despre esecurile PESEDISTE MAJORITARE DIN ULTIMII 26 ANI AICI nu gargara colorata de grafice…ce ascund adevarata performanta mult din PIB e drenat in exterior prin preturi de transfer si import de gunoi tehnologic al industriei chineze. ESECUL MAJORITAR AL GUVERNARII CLEPTOCRATICE PSD ESTE AICI
    http://cdn.tradingeconomics.com/charts/romania-gdp-per-capita-ppp.png?s=romnygdppcapppcd&v=201610011527o&d1=19160101&d2=20161231

    • Bercea

      Nici de COEFICIENTUL JIJI nu se vorbeste! Ala creste invers proportional cu REZULTATELE! Cand rezultatele Guvernului ZERO sunt ZERO… e clar unde e JIJI..


articole similare

Nu uitaţi să daţi „Like”. În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.