Situația alarmantă din România
Potrivit celor mai noi date Eurostat, România se situează pe locul trei în Uniunea Europeană la riscul de sărăcie și excluziune socială, cu 27% dintre cetățeni în această situație. Deși procentul a scăzut de la 36% în 2019, presiunea costului vieții se resimte puternic la nivelul întregii populații.
Un român din patru trăiește cu teama zilei de mâine, îngrijorat de cheltuielile cu mâncarea, facturile la utilități, chiria și combustibilul. România menține de mai bine de un an cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, iar criza politică de la București vine exact într-un moment în care sunt necesare decizii rapide pentru protejarea categoriilor vulnerabile.
„Avem cea mai mare inflație din Uniunea Europeană de mai bine de un an. Iar criza politică de la București vine exact într-un moment în care sunt necesare decizii rapide pentru oamenii vulnerabili", subliniază analiștii economici.
Dimensiunea fenomenului la nivel european
La nivelul Uniunii Europene, unul din cinci europeni este în risc de sărăcie, ceea ce înseamnă aproximativ 93 de milioane de persoane. Dintre aceștia, 17% trăiesc în locuințe supraaglomerate, iar aproximativ un milion de persoane nu au un adăpost deloc.
Impactul sărăciei asupra copiilor este deosebit de îngrijorător. Un copil care crește în sărăcie are șanse duble să rămână sărac și la vârsta adultă, perpetuând astfel un ciclu generațional al sărăciei.
„Dacă reușim devreme să tăiem acest lanț generațional de transmitere a sărăciei, până la urmă ei vor putea deveni adulți care să și contribuie în societate și, la rândul lor, să aibă o viață împlinită", explică Roxana Mînzatu, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe.
Obiectivele strategiei europene
Strategia Comisiei Europene își propune să scoată din sărăcie 15 milioane de oameni până în 2030. Cu toate acestea, progresele realizate până în prezent sunt modeste: doar 3,7 milioane de europeni au reușit să fie sprijiniți în acest sens.
Noua abordare se concentrează pe mai multe direcții esențiale:
- Crearea de locuri de muncă de calitate, bine plătite - Sprijinirea persoanelor aflate în afara pieței forței de muncă prin servicii de orientare și consiliere - Acces la servicii de îngrijire a copiilor pentru familiile care nu își pot găsi loc de muncă din cauza responsabilităților familiale - Combaterea sărăciei copiilor prin Garanția pentru Copii - Îmbunătățirea accesului la locuințe la prețuri accesibile
„Ne uităm, în primul rând, la locurile de muncă de care au oamenii nevoie ca până la urmă să ducă o viață demnă și la locuri de muncă bine plătite și de calitate. Nu este o strategie care se axează în mod specific doar pe zona de asistență socială, de subvenții, de sprijin financiar", precizează Roxana Mînzatu.
Soluții pentru problema locuirii
Una dintre problemele majore identificate este accesul la locuințe. Costul locuinței reprezintă o parte semnificativă din cheltuielile zilnice ale familiilor, iar în multe state occidentale discuția despre închirierile pe termen scurt versus cele pe termen lung devine tot mai acută.
Comisia Europeană încearcă să stimuleze statele membre să aloce mai mulți bani din politica de coheziune către locuințe, oferind prefinanțare mai mare, un an în plus la implementarea fondurilor și contribuție mai mică din partea statului membru. Pentru perioada 2028-2034, accesul la locuință va fi o prioritate.
„Pe viitorul exercițiu financiar multianual 2028-2034, accesul la locuință este o prioritate acum. Planul european pe zona de locuire vizează și mobilizarea de resurse private. Ne uităm la mecanisme prin care să colaborăm cu instituțiile financiare internaționale", adaugă Roxana Mînzatu.
Provocări pentru România
România se confruntă cu provocări specifice în combaterea sărăciei. Țara noastră are deja numeroase ajutoare sociale, dar eficiența acestora rămâne discutabilă. Strategia europeană ar putea aduce fonduri suplimentare și know-how pentru reformarea sistemului de protecție socială.
În contextul crizei politice interne și al instabilității guvernamentale, România riscă să piardă trenul oportunităților europene. Implementarea cu succes a strategiei anti-sărăcie depinde de existența unui guvern stabil, capabil să negocieze cu Bruxelles și să absoarbă fondurile disponibile.
Comisia Europeană va adopta strategia în următoarele ore, după care vor fi prezentate toate detaliile tehnice și calendarul de implementare. Statele membre vor avea responsabilitatea de a adapta și implementa măsurile la nivel național.
Surse: Știrile ProTV, Eurostat, Comisia Europeană
