Sectorul agricol din România traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani, iar perspectivele sunt sumbre. Conform analizelor publicate de publicații specializate, aproximativ 40 la sută dintre companiile din agricultură ar putea ajunge la insolvență în viitorul apropiat, întrucât combinația dintre seceta extremă, scumpirile la inputuri și problemele de finanțare creează un climat de afaceri deosebit de ostil. Situația este cu atât mai alarmantă cu cât agricultura reprezintă un pilon important al economiei naționale și asigură hrana pentru milioane de români.
Seceta, principalul dușman al fermierilor
Anul 2026 a adus secetă extremă în majoritatea regiunilor agricole din România. În unele zone, nu a plouat timp de două luni, iar culturile de grâu, porumb, floarea-soarelui și soia au fost compromise. Conform datelor publicate de DailyBusiness.ro, milioane de hectare de teren arabil au fost pârjolite de caniculă și lipsa precipitațiilor. Fermierii care au investit în semințe, îngrășăminte și pesticide s-au văzut nevoiți să constate că recoltele sunt cu mult sub așteptări, iar unii nu vor reuși nici măcar să acopere costurile de producție. Seceta severă va provoca scumpiri semnificative la legume și pâine în toamnă, când produsele deficitare vor ajunge în magazine.
Scumpirile la inputuri agricole
Pe lângă secetă, fermierii se confruntă și cu scumpiri masive la inputuri. Prețurile la îngrășăminte, la combustibil pentru utilaje și la energie electrică pentru irigații au crescut constant în ultimii ani. Companiile estimează o creștere a costurilor de producție cu până la 21 la sută, ceea ce reduce marjele de profit și face afacerile agricole tot mai vulnerabile. În contextul în care prețurile la produsele finite nu pot fi majorate la fel de rapid, deoarece piața este dominată de importuri ieftene și de presiunea consumatorilor, multe ferme ajung în situația de a înregistra pierderi lună de lună.
Valul de insolvențe din agricultură
Conform datelor publicate de AgroIntel.ro și G4Food.ro, valul de insolvențe în agricultura românească a început deja. În 2024, peste 120 de companii agricole au ajuns în instanță cu dosare de insolvență, iar aproape jumătate dintre acestea au intrat direct în faliment, fără nicio șansă de redresare. Analiștii susțin că numărul acestora va crește semnificativ în 2026, întrucât efectele secetei se vor resimți și în lunile următoare. Mari companii agricole, unele cu tradiție și cu mii de hectare lucrate, au probleme financiare grave și se află în imposibilitatea de a-și plăti creditele bancare și furnizorii.
Măsurile de sprijin ale Guvernului
Conștient de gravitatea situației, Guvernul a instituit o serie de măsuri pentru protecția companiilor din sectorul agricol. În 2024 a fost adoptată o ordonanță de urgență care prevede acordarea de despăgubiri pentru fermierii afectați de secetă, precum și facilități de creditare și amănări la plata taxelor. Însă, mulți fermieri consideră că aceste măsuri sunt insuficiente și că birocrația împiedică accesarea rapidă a fondurilor. De asemenea, subvențiile acordate prin Politica Agricolă Comună nu compensează pierderile uriașe cauzate de fenomenele meteorologice extreme. Sindicatele și asociațiile de fermieri cer intervenții mai decisive, inclusiv plafonarea prețurilor la inputuri și creșterea fondurilor de garantare a creditelor.
Ce urmează pentru agricultura românească
Perspectiva pe termen scurt este una pesimistă. Dacă seceta va continua și în lunile următoare, iar prețurile la inputuri nu vor scădea, numărul insolvențelor și falimentelor va exploda. Acest lucru va duce la o concentrare a terenurilor agricole în mâinile unor mari jucători sau ale investitorilor străini, în defavoarea fermierilor mici și mijlocii. De asemenea, scumpirile la alimente vor afecta puternic bugetele familiilor de români, care se confruntă deja cu o inflație ridicată. Experții agricoli susțin că România are nevoie urgentă de investiții în irigații, de soiuri rezistente la secetă și de o strategie clară de adaptare la schimbările climatice, altfel riscăm să devenim tot mai dependenți de importuri alimentare.
Surse: AgroIntel.ro, G4Food.ro, DailyBusiness.ro, Capital.ro, Ziare.com
