Salariul minim pentru 2027 pune din nou față în față patronatele și sindicatele. IMM România cere menținerea nivelului actual, invocând costurile suportate de companii și riscul pierderii locurilor de muncă. Blocul Național Sindical solicitase, încă din vară, un prag de 5.000 de lei brut, pentru recuperarea puterii de cumpărare.
Patronatele cer menținerea salariului minim
Președintele IMM România, Florin Jianu, a anunțat marți că organizația va solicita ferm Guvernului să nu majoreze salariul minim în 2027. Argumentul său este că o nouă creștere ar pune presiune suplimentară asupra unor firme deja afectate de costuri ridicate și de dificultățile economice.
Reprezentantul patronatelor susține că stabilirea pragului trebuie legată de productivitate și de indicatorii economici, nu de o competiție între propuneri de sume. În opinia sa, creșterea obligatorie a cheltuielilor salariale, fără o îmbunătățire a activității, poate diminua capacitatea companiilor de a păstra sau crea locuri de muncă.
Organizația urmează să prezinte Guvernului analiza de impact pe care și-a întemeiat poziția. Florin Jianu a anunțat și că va aborda subiectul la întâlnirea cu ministrul Muncii programată pentru miercuri. Solicitarea patronatelor nu reprezintă o decizie a Executivului privind nivelul aplicabil anul viitor.
Ce arată simularea pentru o majorare de 300 de lei
Analiza IMM România pornește de la o posibilă creștere a salariului minim brut de la 4.325 la 4.625 de lei. În scenariul prezentat, angajatul ar primi aproximativ 100 de lei în plus la venitul net, iar costul total al angajatorului ar crește cu 311 lei lunar.
Calculele includ o condiție fiscală importantă: expirarea, la 31 decembrie 2026, a facilității de 200 de lei aplicabile salariului minim. Rezultatul nu descrie, așadar, doar efectul schimbării brutului, ci și impactul presupusei încetări a unui avantaj fiscal care influențează suma rămasă angajatului.
Această diferență explică insistența patronatelor asupra taxelor pe muncă. O creștere a sumei înscrise în contract nu se transferă integral în contul salariatului. În același timp, firmele suportă costul suplimentar, motiv pentru care organizația cere compararea majorării brutului cu variantele de reducere a fiscalității.
Sindicatele invocă pierderea puterii de cumpărare
Poziția BNS pentru 2027 fusese formulată la 1 iulie, odată cu aplicarea majorării salariului minim la 4.325 de lei. Sindicaliștii au cerut atunci 5.000 de lei brut de la începutul anului următor, susținând că scumpirile au erodat puternic veniturile angajaților plătiți la limita minimă.
Organizația estima în acel moment o pierdere de aproximativ 13% a puterii de cumpărare în 18 luni. În argumentația sa, creșterea intrată în vigoare în iulie, împreună cu reducerea facilității fiscale de la 300 la 200 de lei, nu recupera integral deteriorarea veniturilor reale.
BNS a criticat și amânarea majorării față de începutul anului 2026. Potrivit sindicaliștilor, salariații cu venituri mici au suportat atât întârzierea ajustării, cât și efectele scumpirilor. Cererea de 5.000 de lei a fost justificată prin nevoia de a corecta această pierdere, nu prezentată ca o măsură deja adoptată.
Reducerea taxelor, alternativa propusă de IMM România
Florin Jianu a enumerat mai multe direcții care ar putea crește venitul net fără ca întreaga soluție să se reducă la modificarea brutului. Acestea includ reducerea impozitării muncii, majorarea sumei cu tratament fiscal favorabil și discutarea unei impozitări diferențiate pentru salariile minime.
Reprezentantul organizației a vorbit inclusiv despre creșterea sumei de 200 de lei spre 400 de lei. Sunt propuneri de negociere, nu facilități aprobate. În viziunea patronatelor, analiza ar trebui să urmărească simultan banii rămași angajatului și efortul financiar total al companiei.
Negocierile trebuie să țină cont de ambele efecte
Disputa nu privește doar valoarea salariului din contract, ci și împărțirea costului între firmă, salariat și bugetul public. Sindicatele pun accentul pe traiul angajaților, în timp ce patronatele avertizează asupra competitivității, investițiilor și capacității întreprinderilor de a continua activitatea fără reducerea personalului.
IMM România solicită un dialog bazat pe analize comparative, cu participarea Guvernului și a partenerilor sociali. Organizația indică drept obiective venituri nete mai mari, păstrarea capacității de investiție și un sistem fiscal predictibil. Nivelul pentru 2027 trebuie stabilit în acest proces, nu confundat cu propunerile aflate în dezbatere.
IMM România cere menținerea salariului minim.
BNS a solicitat 5.000 de lei brut pentru 2027.
Tratamentul fiscal influențează diferența dintre brut și net.
Surse: Economica.net, Știrile ProTV.
