sursa foto:  rri.ro

Cristoiu: ‘Peste tot în lume, mesajele liderilor sunt de alarmă. La noi însă, de la Președinte până la Premier domnește relaxarea’

Jurnalistul și Publicistul Ion Cristoiu afirmă că ”Orice semnal gen e groasă rău i se pare lui Klaus Iohannis ca intrînd în conflict cu ținerea alegerilor parlamentare pe 6 decembrie 2020. De aici mesajul de relaxare trimis implicit poporului român. Compromițînd astfel și ținerea alegerilor să se țină pe 6 decembrie 2020”.

 

”Site-ul Euronews, luni, 19 octombrie 2020, ora 21.11. Titlul principalului articol: 8000 de morți într-o săptămînă: al doilea val de Covid-19 începe să copleșească Europa.

Sub o fotografie surprinzînd un proprietar belgian de magazin care trage obloanele, articolul descrie o atmosferă apocaliptică:

„Al doilea val de Covid-19 inundă Europa și începe chiar să o copleșească. Cifrele redevin impresionante la fel ca în timpul primului asalt din martie: linia de 250.000 de moți a fost depășită; săptămâna trecută a fost, de asemenea, cea mai gravă din punct de vedere al mortalității după jumătatea lunii mai, cu peste 8.000 de morți în doar șapte zile pe continentul european.”

Urmează trecerea în revistă a măsurile excepționale luate de alte și alte țările europene. Toate măsurile sînt astfel explicate de premierul italian Giuseppe Conte:

„Nu putem pierde timpul. Trebuie să punem în aplicare măsuri pentru a preveni un nou lockdown generalizat care putea pune în pericol în mod serios economia. ”

Trăsătura esențială a acestor măsuri e fermitatea. Liderii diferitelor țări ies în fața națiunii și anunță măsuri drastice pentru a limita răspîndirea Coronavirus. Aceste măsuri sînt luate fără prea multe discuții și transpunerea lor în practică se face fără șovăieli, fără bîlbîieli, fără reveniri de la o oră la alta. Mesajul transmis populației e cel de stare de război. Evitînd crearea panicii, liderii europeni conving populația prin aceste măsuri, dar și prin discursurile ținute națiunii, că e groasă rău.

E război.

Al treilea Război Mondial. Războiul cu Coronavirus.

Și dacă e Război, deciziile trebuie să fie prompte, ferme, unitare. Eficiența măsurilor cere ca ele să fie luate și coordonate de un Centru de comandă. România nu face excepție de la ceea ce Euronews numește începutul copleșirii. Deja Bucureștiul a depășit indicele de 3 la mia de locuitori. De peste tot vin semnale că sistemul sanitar crapă din toate încheieturile la o provocare mai puternică decît cea din mai.

În această atmosferă europeană și românească, luni, 19 octombrie 2020, pe la prînz s-a anunțat că președintele Klaus Iohannis va ține o conferință de presă la ora 18.00. De mai multe săptămîni, Klaus Iohannis ne-a obișnuit ca miercurea, la ora 18.00 să țină la Cotroceni o Conferință de presă anunțată în dimineața zilei respective dar luată în calcul de întreaga presă în virtutea unei tradiții de peste patru luni.

Această devansare a datei obișnuite de atîta timp pentru conferința de presă a fost pusă de toată lumea pe seama depășirii de către București a indicelui alarmant, de creșterea de la o zi la alta a numărului de infectări, a numărului celor internați la ATI și de sentimentul de deznădejde stîrnit în popor de gîndul că marele Coșmar nu a luat sfîrșit, dimpotrivă acum începe.

 

Potrivit unui Comunicat postat pe site-ul președinției, vineri, 16 octombrie 2020, Klaus Iohannis urma să participe, luni, 19 octombrie 2020, prin video conferință, la Summitul virtual și Forumul web al Inițiativei celor Trei Mări, organizată de Estonia în format video-conferință.
Agenda Președintelui din 19 octombrie 2020 ne anunță că Forumul web s-a desfășurat începînd cu ora 14.15.

 

Evenimentul a trecut neobservat de presa mondială, concentrată, toată, asupra Măsurilor drastice de protecție sanitară luate de tot mai multe state europene. Dar chiar și dacă vremurile n-ar fi fost scoase din țîțîni de virus nu cred că evenimentul ar fi făcut să tresară vreo instituție de presă occidentală. Summitul a fost un bla-bla de rutină. Comunicatul final, postat pe site-ul președinției noastre, conține o sumă importantă de reafirmări și salutări de reafirmări, dar nici o măsură concretă.

Ca de exemplu, aprecierea dată muncii Secretariatului de la Tallin în pregătirea Summitului Virtual din 19 octombrie 2020.

 

Ei bine, președintele Klaus Iohannis a ținut luni, 19 octombrie 2020, o conferință de presă pentru a informa poporul român despre inutilul Summit virtual!

Declarația de presă s-a concentrat pe participarea sa la evenimentul online de după-amiază. Spre finalul Declarației, Klaus Iohannis s-a referit și la Revenirea Pandemiei. A lăsat însă impresia că problema Pandemiei e o chestiune secundară pentru Președinte. A abordat-o însă, pentru că tot a ieșit la o conferință de presă:

„Înainte de a vă răspunde la întrebări, vreau să mă refer și la situația epidemiologică actuală.”

Nimeni nu spune că președintele trebuia să ignore complet Summitul virtual. Putea să se refere la el în partea a doua a Declarației de presă sau și mai bine să-l abordeze într-un răspuns la o întrebare. Dar să faci din Summit subiectul principal al declarației de presă și să expediezi Pandemia la sfîrșit vorbind de situația epidemiologică, așa ceva e greu de conceput chiar și în cazul lui Klaus Iohannis, care are o agendă proprie, paralelă cu cea a poporului român.

 

E semnificativ că și pe parcursul Conferinței de presă, nimeni n-a simțit nevoia unei întrebări despre Summitul virtual și Web Forum. Jurnaliștii s-au interesat numai și numai de Pandemie.

 

Dînd curs astfel preocupărilor dramatice ale poporului român. Răspunsurile lui Klaus Iohannis au stat toate, sub semnul lejerității față de situația Pandemiei. Au lipsit mesajele menite a transmite românilor că e groasă, că ne aflăm în Război. Au lipsit atenționările severe făcute Guvernului, Autorităților, să pună capăt bîlbîielilor, lipsurilor, balamucului, haosului.

Ca de obicei, Klaus Iohannis s-a manifestat ca purtător de cuvînt al miniștrilor. Larisa Bernaschi de la ObservatorAntena 1, a ridicat chestiunea dramatică a absenței din școli acum, cînd se trece la on line, a tabletelor. A avut loc următorul dialog:

„Domnule președinte, în urmă cu zece zile spuneați că copiii sunt în siguranță la școală, că nu ar trebui să fie închise școlile. Zece mai târziu, vedem că deja există localități, inclusiv Capitala, unde școlile sunt închise. Cu toate acestea, nu există încă acele tablete promise, există persoane, există copii care nu pot să participe la cursuri și să învețe așa cum ar trebui, tocmai din aceste lipsuri. Cine se face vinovat, în acest moment, că există aceste lipsuri și cine ar trebui să își asume responsabilitatea că vor exista și când vor exista?

Klaus Iohannis: Guvernul lucrează la aceste chestiuni și în fiecare zi mai apare câte un progres și lucrurile se vor rezolva. Trebuie să ne obișnuim cu faptul că această pandemie ne-a luat total pe nepregătite. Chiar dacă nu îmi face mare plăcere, țin să vă amintesc că atunci când a apărut la noi această pandemie, rezervele României în acest domeniu au fost zero, așa le-a lăsat cu guvernul PSD, pe zero.

De atunci, noi gestionăm pandemia, în paralel gestionăm toate domeniile, unde ar fi trebuit să existe o rezervă. Iar în domeniul învățământului, s-a început destul de devreme… s-a început destul de devreme cu procedurile de achiziții; din varii motive, ele nu au fost duse la bun sfârșit în timpul prevăzut, însă se continuă și lucrurile se vor ameliora. Mulţumesc.

Larisa Bernaschi: Ministrul educaţiei este responsabil?

Klaus Iohannis: Mulțumesc.”

 

Absența tabletelor e un dezastru pentru școli, pentru elevi. Față de această situație, de care e responsabilă Monica Anisie, președintele nu se alarmează, nu se revoltă, nu dă de pămînt cu ministresa, nu-i cere demisia. Spune că achizițiile n-au fost duse la bun sfîrșit din varii motive.

Cînd jurnalista insistă să afle părerea despre responsabilitate Monicăi Anisie, președintele i-o taie mojicește. Ai jura că Klaus Iohannis nu e președintele României, ci soțul iubitor al Monicăi Anisie, gata să tresară la orice ar părea atingere a distinsei fie și cu o petală.
O astfel de blîndețe, de împăciuitorism, de veșnic surîs îngăduitor față de un dezastru întăresc sentimentul că nu e nici un pericol, că e vorba doar de o tuse ușoară.

Peste tot în lume, mesajele liderilor sînt de alarmă și, evident, de justificare a măsurilor dure.

La noi însă, de la Președinte pînă la Premier domnește relaxarea.
De ce?
Pentru că orice semnal gen e groasă rău i se pare lui Klaus Iohannis ca intrînd în conflict cu ținerea alegerilor parlamentare pe 6 decembrie 2020.

De aici mesajul de relaxare trimis implicit poporului român.
Compromițînd astfel și ținerea alegerilor să se țină pe 6 decembrie 2020”, conform cristoiublog.ro.

Citește și:

Fostul șofer al lui Ludovic Orban, actual secretar general adjunct al guvernului, deschide lista PNL Teleorman pentru Camera Deputaților

Pun stop traseismului? Un politician ajuns la al 6-lea partid, pe listele lui Ludovic Orban

Scandal de proporții! Guvernul, propuneri controversate la Romgaz: Un controlor de trafic, un specialist în asfaltare și un angajat de la AEP

SHARE

COMENTEAZĂ

articole similare