Contextul macroeconomic actual, marcat de tensiuni geopolitice persistente, inflație ridicată și costuri tot mai mari pe lanțurile de aprovizionare, a redus drastic rezervele de numerar ale multor companii. Această vulnerabilitate este accentuată în România de practicile comerciale riscante, unde plata întârziată a devenit o regulă nescrisă a pieței. Fenomenul creează un efect de domino care amenință stabilitatea întregului ecosistem economic.
Jumătate dintre vânzările dintre firme se fac cu credite
Statisticile prezentate de experții în reorganizare a companiilor sunt fără echivoc. Aproape 52% din vânzările din sectorul business-to-business autohton se realizează pe baza creditului comercial. Deși această practică oferă clienților flexibilitatea de care au nevoie, ea expune furnizorii la șocuri de lichiditate și la un risc de credit major. Atunci când mai mulți jucători dintr-un lanț comercial întârzie plățile, efectul se amplifică și poate duce la blocaje financiare severe.
Principalele semnale de alarmă care indică dificultăți de lichiditate la partenerii de afaceri includ rate ridicate ale angajamentelor de plată neonorate sau amânate repetat. De asemenea, trecerea bruscă de la achitarea integrală a facturilor la plăți parțiale și fragmentate reprezintă un indicator clar că fondurile clientului s-au epuizat. Experții avertizează asupra creșterii disputelor comerciale artificiale, în care reclamațiile subite privind calitatea mărfii sunt folosite exclusiv ca pretext pentru amânarea plăților.
Peste 1.600 de firme, în insolvență în câteva luni
Cifrele privind insolvențele din primele trei luni ale anului 2026 confirmă gravitatea situației. Peste 1.600 de societăți românești au intrat în incapacitate de plată, lăsând în urmă datorii de aproape 2,74 miliarde de lei și afectând locurile de muncă a peste 7.000 de angajați. Aceste date plasează România într-o poziție vulnerabilă în contextul european, unde insolvențele corporative au explodat la nivel global cu o creștere medie estimată la 19%.
Anumite sectoare economice sunt mai expuse riscului decât altele. Industria de transport și logistică operează cu marje de profit structurale minime, ceea ce înseamnă că o simplă creștere de 15-20% a costurilor poate elimina profitabilitatea. Construcțiile și retailul se confruntă, de asemenea, cu provocări similare, fiind dependente de lanțuri de aprovizionare complexe și de consumatori cu putere de cumpărare în scădere.
Încasarea banilor, marea provocare
Experții în reorganizare a companiilor subliniază că adevăratul test de supraviețuire pentru o afacere nu este emiterea facturii, ci încasarea banilor. Companiile care reușesc să coreleze indicatorii interni cu date externe despre parteneri capătă un avantaj competitiv uriaș în această perioadă tulbure. Monitorizarea atentă a comportamentului de plată și diversificarea portofoliului de clienți devin strategii esențiale de management al riscului.
Vulnerabilitatea afacerilor din România se construiește periculos la intersecția a trei factori majori: dependența tot mai mare de costurile logistice și energetice, termenele de încasare care se întind la nesfârșit și marjele de profit prea subțiri pentru a mai absorbi șocurile de preț. Atunci când aceste elemente se suprapun, riscul de creditare explodează, aducând companiile pe marginea prăpastiei.
Recomandările specialiștilor
Pentru a face față acestor provocări, specialiștii recomandă companiilor să implementeze sisteme robuste de monitorizare a riscului de credit, să negocieze termene de plată mai stricte și să ia în considerare asigurarea creditului comercial. De asemenea, este crucială diversificarea bazei de clienți pentru a reduce dependența de un număr mic de parteneri mari. Fără astfel de măsuri preventive, criza facturilor neplătite riscă să se adâncească în lunile următoare, cu consecințe grave pentru economia națională.
Surse: stiripesurse.ro, Sierra Quadrant
