sursa foto:  loccidentale.it

Cutremur în Justiție! Nu s-a mai văzut niciodată în istoria României

Cutremur în Justiția din România! S-a luat o decizie fără precedent! Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) anunţă că-şi suspendă activitatea între orele 08-12 în fiecare zi, în intervalul 26 februarie – 8 martie, timp în care vor fi soluţionate doar urgenţele. Măsura este ca semn de protest faţă de modificările legislative.

„Adunarea Generală a procurorilor D.I.I.C.O.T, cu majoritate de voturi a luat în discuţie următoarele modalităţi de protest graduale până la abrogarea dispoziţiilor mai sus criticate şi a hotărât: suspendarea activităţii între orele 08-12 în fiecare zi, în intervalul 26.02.-08.03.2019. In acest interval de timp vor fi soluţionate doar urgenţele, respectiv cauzele cu arestaţi sau alte situaţii operative ce nu suporta amânare”, arată Direcţia, într-un comunicat de presă, remis MEDIAFAX.

Procurorii DIICOT protestează astfel faţă de modalitatea în care Guvernul a adoptat a patra modificare legislativă într-un interval de 6 luni, prin ordonanţă de urgenţă, a ”legilor justiţiei”.

„Aceste serii de modificări substanţiale iniţiate în decursul a câtorva luni sunt de natura să afecteze grav atât activitatea Consiliului Superior al Magistraturii, pe cea a Ministerului Public, cât şi buna funcţionare şi stabilitatea sistemului de justiţie în ansamblu, cu consecinţe asupra modului de înfăptuire a actului de justiţie”, se arată într-un punct de vedere adoptat, luni, de Adunarea generală a procurorilor din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

În opinia procurorilor instituţiei conduse de Felix Bănilă, ordonanţa de urgenţă pe legile justiţiei are numeroase vicii de neconstituţionalitate.

„Astfel, din perspectiva extrinsecă, O.U.G. nr.7/2019 a fost adoptată cu nesocotirea competenţelor date de lege Consiliului Superior al Magistraturii, prin punerea acestuia în imposibilitate de a emite avizul prevăzut la art.38 alin.(3) din Legea nr.317/2004. Secţiei pentru Procurori a Consiliului nu i s-a adus la cunoştinţă conţinutul actului normativ pentru a putea analiza şi formula un punct de vedere care să fie susţinut în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii şi care să reflecte opinia magistraţilor procurori. Astfel, membrii Secţiei pentru procurori au fost direct împiedicaţi să îşi exercite mandatul constituţional reprezentativ. Nesocotirea acestei cerinţe legale goleşte de conţinut dispoziţia legală invocată şi rolul Consiliului Superior al Magistraturii, de garant al independenţei justiţiei, astfel cum acesta este prevăzut de art.133 alin.(1) din Constituţie”, arată DIICOT.

Procurorii apreciază, de asemenea, că este necesară verificarea împrejurărilor care au condus la o atare situaţie şi a circuitului documentului în cadrul CSM, inclusiv în scopul adoptării masurilor legale. Totodată, reprezentanţii Direcţiei acuză că documentul încalcă principiul separaţiei carierei judecătorilor şi judecătorilor. Drept urmare, avertizează DIICOT, se creează posibilitatea ca un judecător să acceadă în funcţii de conducere la cel mai înalt nivel în Ministerul Public.

„Aceeaşi inconsecvenţă a legiuitorului delegat se remarcă şi cu privire la reformularea condiţiilor referitoare la cariera magistratului şi a vechimii necesare pentru a accede în aceste înalte funcţii, observându-se că se acordă deopotrivă vocaţie de a candida oricărui magistrat, indiferent de vechime, de gradul profesional ori de funcţia, de procuror sau judecător, exercitată la data depunerii candidaturii.Aceasta, după ce prin modificările aduse textelor iniţiale ale Legilor nr.303, nr.304 şi nr.317/2004 atât prin legile adoptate de Parlamentul României, cât şi prin celelalte 3 ordonanţe de urgenta, ce au precedat O.U.G. nr.7/2019, toate limitele de vechime în funcţia de procuror sau judecător necesare pentru accederea în grade profesionale superioare sau în funcţii de conducere în parchete şi instanţe, au fost ridicate”, potrivit sursei citate.

Procurorii critică modificările succesive prin ordonanţe de urgenţă si la intervale scurte de timp.

„Avizarea numirii procurorilor în funcţiile de rang înalt de către Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii este în acord cu Constituţia României şi legile în vigoare aplicabile, cu recomandările MCV, ale Comisiei de la Veneţia şi cu respectarea principiului legal al separării carierelor şi trebuie să rămână în competenţa Secţiei pentru procurori, iar candidaţii eligibili trebuie să fie dintre procurorii în funcţie la data depunerii candidaturii”, mai arată DIICOT.

În ceea ce priveşte modificările prin care procurorii nu pot fi delegaţi în funcţiile de conducere din cadrul parchetelor pentru care numirea se face de preşedinte, DIICOT transmite că asta va afecta în mod grav activitatea parchetelor.

„Ori, legiuitorul instituie o interdicţie expresă cu referire la delegarea în aceste funcţii, fără a decela între motivele vacantării şi fără a prevedea soluţii pentru situaţii excepţionale, precum decesul, demisia, revocarea ori situaţia în care nu este declarat admis niciunul dintre candidaţi ori pentru funcţia în cauză nu au fost depuse candidaturi. In condiţiile în care interdicţia este absolută şi nu cu eventuala prevedere a unui termen maximal ce ar fi putut preveni situaţii precum cele menţionate, vacanţa funcţiei ridică serioase probleme, ştiut fiind faptul că unele dintre prerogativele acestor funcţii nu pot fi preluate de către funcţiile imediat următoare, astfel cum acestea sunt prevăzute în ierarhie”, au transmis procurorii DIICOT.

Cu privire la modificarea art.65 alin.(1) litera (i) din Legea nr. 303/2004 prin care neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a) şi e) ori a condiţiei privind buna reputaţie conduce la eliberarea din funcţie, procurorii apreciază că în lipsa unei definiţii ori a înţelesului legal al sintagmei ”bună-reputaţie” se creează premisele unor aprecieri arbitrare, prin utilizarea unor concepte nedefinite ori pentru care nu sunt indicate criterii predictibile pentru subiecţii cărora li se adresează textul legal, această normă fiind de natură a aduce atingere independenţei justiţiei şi de a crea o presiune gravă asupra magistraţilor.

„În ceea ce priveşte normele referitoare la Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, procurorii D.I.I.C.O.T s-au pronunţat în mod constat împotriva constituirii şi operaţionalizării acesteia, considerând că acest demers denotă o abordare punitivă faţă de întreg sistemul judiciar, motivele de îngrijorare invocate regăsindu-se de altfel şi în Raportul Comisiei de la Veneţia şi în ultimul Raport MCV. În plus, în forma actuală, prin modul de organizare şi funcţionare a S.I.I.J. s-a creat de facto o categorie de cetăţeni care beneficiază de imunitate de jurisdicţie penală totală, respectiv procurorii din cadrul S.I.I.J., ceea ce contravine art.16 alin.(1) şi (2) din Constituţia României: „Cetăţenii beneficiază de drepturile şi libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea”, respectiv „Nimeni nu este mai presus de lege”. (…) Scoaterea controlului activităţii S.I.I.J. în afara controlului ierarhic de legalitate şi de temeinicie, exercitat de procurorul general al P.I.C.C.J, reprezintă o încălcare clară a dispoziţiilor art.1 alin.(5), art.132 alin.(1) din Constituţia României. Practic, orice sistem de ”check and balance” este anulat”, potrivit sursei citate.

Procurorii mai arată că abrogarea alineatelor (6) şi (7) ale art.120 din Legea nr.304/2004, privind salarizarea specialiştilor IT, la mai puţin de 10 luni de la reintroducerea modalităţii de salarizare acum abrogate, creează incertitudine cu privire la statutul acestei categorii profesionale.

„Externalizarea procedurilor şi proceselor de funcţionare şi întreţinere a reţelelor şi sistemelor informatice din domeniul justiţiei poate produce serioase inconveniente materiale şi funcţionale. Eventuala adoptare a unei astfel de masuri cu implicaţii la nivel strategic în cadrul sistemului de justiţie şi pentru justiţiabili, excedează înţelesului legiferării cu caracter de urgenţă. Învederăm faptul că în ultimii 10 ani atât instanţele, cât şi parchetele au parcurs un drum anevoios relativ la informatizarea acestora pentru a ajunge la un nivel corespunzător şi compatibil cu noile tehnologii utilizate pe scară largă la nivel naţional şi internaţional. Aceste eforturi au fost susţinute printr-un nucleu de profesionişti format din specialiştii IT angajaţi în cadrul parchetelor şi instanţelor, care au beneficiat în mod meritat de un nivel de salarizare corespunzător specializărilor acestora, fapt ce a prevenit pentru o bună perioadă de timp migrarea acestora în sectorul privat”, potrivit sursei citate.

DIICOT cere Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituţională a României pentru efectuarea controlului de constituţionalitate asupra ordonanţei de urgenţă pe legile justiţiei.

Procurorii anunţă că vor transmite acest punct de vedere şi Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, care are în soluţionare dosare care se bazează pe aceste prevederi.

Vezi și

EXCLUSIV Lovitură spectaculoasă dată de nașii Olguței Vasilescu! Sumă impresionantă câștigată

Vești bune pentru acești pensionari! Pensiile lor vor fi majorate

Atenție, șoferi! Codul Rutier trece prin noi schimbări

SHARE

COMENTEAZĂ

articole similare