Conform BNR, datoria externă pe termen lung a însumat 182,519 miliarde euro la 28 februarie 2026 (79,4% din totalul datoriei externe), în creştere cu 1,2% faţă de 31 decembrie 2025. În ceea ce privește datoria pe termen scurt, la aceeași dată a înregistrat la 28 februarie 2026 nivelul de 47,444 miliarde euro (20,6% din totalul datoriei externe), în scădere cu 1,5% faţă de finalul de an.
„În perioada ianuarie-februarie 2026, datoria externă totală a crescut cu 1,5 miliarde euro, până la 229,963 miliarde euro. În structură: datoria externă pe termen lung a însumat 182,519 miliarde euro la 28 februarie 2026 (79,4% din totalul datoriei externe), în creştere cu 1,2% faţă de 31 decembrie 2025; datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 28 februarie 2026 nivelul de 47,444 miliarde euro (20,6% din totalul datoriei externe), în scădere cu 1,5% faţă de 31 decembrie 2025”, arată datele BNR.
Datoria externă a crescut, dar există și vești bune de la BNR
Banca Națională a României a transmis și că în perioada ianuarie-februarie 2026, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 3,191 miliarde euro, comparativ cu 3,638 miliarde euro în perioada ianuarie-februarie 2025.
În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 932 milioane euro, balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 225 milioane euro, iar balanţa veniturilor primare şi cea a veniturilor secundare au consemnat deficite mai mari cu 251 milioane euro, respectiv cu 9 milioane euro.
Valoarea investițiilor directe în România, ale nerezidenților, a crescut
Instituția condusă de Mugur Isărescu notează că investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 1,128 miliarde euro (comparativ cu 854 milioane euro în perioada ianuarie – februarie 2025), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au însumat valoarea netă de 1,180 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 52 milioane euro.
De asemenea, rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 12,9% în perioada ianuarie-februarie 2026, comparativ cu 18,4% în anul 2025. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 28 februarie 2026 a fost de 6,7 luni, comparativ cu şase luni la 31 decembrie 2025.
Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 28 februarie 2026 a fost de 107,3%, comparativ cu 104,4% la 31 decembrie 2025.
Datoria externă a României era de 0 (zero) lei în ianuarie 1990
Nicolae Ceaușescu spunea, tare și clar, că orice împrumut pe care îl face România înseamnă pierderea independenței și a suveranității. Luase bani pentru a putea dezvolta țara, pentru construcțiile impunătoare, drumuri, poduri și metroul bucureștean, dar dorea neapărat să scape de obligațiile făcute către alte țări. Astfel, în anul 1982, a decis că trebuie să dăm înapoi fiecare ban luat.
Ultimul președinte comunist al țării și-a asumat că vor fi costuri umane și economice uriașe, că limitarea hranei și a altor resurse de preț va atrage critici. Totuși, nu s-a oprit și iată că pe data de 31 martie 1989, a început şedinţa Comitetului Politic Executiv al PCR cu un subiect care nu figura pe ordinea de zi. Plata datoriei.
„Azi-dimineaţă am dat banii pentru ultima rată a datoriilor. În anul 1980 aveam 11-12 miliarde de dolari. La începutul anului mai aveam 1,15 miliarde de dolari. Astăzi, ultima rată, de 137 de milioane de dolari, a fost achitată şi cu aceasta, datoria bancară şi de stat a fost predată complet”, a anunțat Nicolae Ceaușescu.
Cine este responsabil pentru gaura uriașă din bugetul de stat
În anul 1990, după căderea comunismului și împușcarea soților Ceaușescu, datoria publică a României era de zero lei. În doar 35 de ani de atunci, președinții și guvernele democratice au reușit să ne aducă la datoria din prezent. Despre acest subiect, Nicușor Dan, actualul președinte, spunea că ne-am obișnuit să consumăm mai mult decât producem.
„De ani de zile plătim o pizza medie și mâncăm o pizza mare. Diferența trebuie plătită de cineva. Cheltuielile statului au crescut mult mai mult față de cât își permitea România”, transmitea președintele, în vara lui 2025.
