În 2026, a crește un copil în România a devenit o provocare financiară tot mai greu de gestionat, mai ales pentru familiile în care un singur părinte lucrează. Costurile cu educația, alimentația, încțlămintea, locuința și activitățile extracurriculare au crescut semnificativ, depășind cu mult ritmul inflației oficiale. Un calcul realist arată că un părinte singur trebuie să câștige lunar cel puțin 7.000–8.000 de lei net pentru a acoperi cheltuielile de bază ale unui copil, fără a face rabat de la calitatea vieții.
Costurile lunare pentru un copil în mediul urban
Un studiu recent publicat de mai multe publicații economice arată că un copil în mediul urban poate costa între 1.500 și peste 4.000 de lei lunar, în funcție de vârstă și de opțiunile educaționale ale părinților. Creșa și grădinița privată pot depăși 1.500 de lei pe lună, iar activitățile extracurriculare – dans, limbi străine, sport – adaugă încă 500–1.000 de lei. La acestea se adaugă haine, încțlăminte, mâncare de calitate, cheltuieli medicale neacoperite de asigurare și, nu în ultimul rând, vacanțe sau ieșiri ocazionale. Pentru un părinte singur, toate aceste cifre se adună rapid și pot depăși jumătate din venitul unei familii obișnuite.
Indemnizația de creștere a copilului și limitele ei
Statul român oferă o indemnizație de creștere a copilului care reprezintă 85 la sută din media veniturilor nete ale părintelui din ultimele 12 luni, cu un plafon maxim de 8.500 de lei pe lună. Pentru a atinge acest plafon maxim, un părinte trebuie să fi avut un venit mediu net de aproximativ 10.000 de lei pe lună în perioada anterioară nașterii. În practică, puțini români ajung la acest nivel, iar majoritatea primesc sume mult mai mici. Indemnizația se acordă până la vârsta de doi ani, sau de trei ani în cazul copiilor cu dizabilități, după care părintele trebuie să se întoarcă la muncă sau să se descurce cu alocația.
De ce un singur venit nu mai este suficient
În urmă cu zece ani, un salariu mediu pe economie putea acoperi cheltuielile de bază ale unei familii cu un copil. În 2026, salariul mediu net este de aproximativ 5.000 de lei, iar acest venit nu mai acoperă decât strictul necesar pentru o familie care locuiește la bloc și nu are datorii. Dacă un singur părinte lucrează și trebuie să susțină și chirie sau rată la bancă, situația devine critică. Calculul simplu arată că, după cheltuielile fixe, nu mai rămâne aproape nimic pentru economii sau pentru situații neprevăzute. Acesta este motivul pentru care tot mai multe familii depind de sprijinul bunicilor sau sunt nevoite să renunțe la servicii esențiale.
Comparație cu costurile pe etape de vârstă
Primii ani de viață sunt cei mai scumpi din punct de vedere medical și logistic: pampers, formulă, haine care se schimbă la câteva luni și consultații pediatrice frecvente. În jurul vârstei de șase ani, costurile cu educația și activitățile extracurriculare preiau frâiele. La liceu, sumele pot exploda: meditații, tabere, cursuri de pregătire pentru examene și, eventual, studii în străinătate. Un calcul realizat de publicații specializate arată că a crește un copil până la 18 ani în România costă între 150.000 și 250.000 de euro, bani pe care puține familii îli pot strânge fără sacrificii majore.
Concluzii și recomandări practice
Pentru ca un singur părinte să poată susține financiar creșterea unui copil fără compromisuri majore, venitul net lunar ar trebui să fie de cel puținin 7.000–8.000 de lei. Acest prag permite acoperirea cheltuielilor curente, păstrarea unui fond de urgență și accesul la o educație decentă. Familiile care nu ating acest nivel sunt nevoite să facă alegeri dure: renunțarea la creșa privată, limitarea activităților extracurriculare sau mutarea la părinți. Statul ar trebui să ia în calcul această realitate și să sporească sprijinul acordat familiilor monoparentale, altfel riscul de sărăcie infantilă va continua să crească.
Surse: Bugetul.ro, Cotidianul, Jurnalul, Folositor.ro.
