Deficitul balanței comerciale a României a scăzut cu 9,3% în primul trimestru din 2026

Autor: Neacșu Elena

Publicat: 11-05-2026 17:00

Article thumbnail

Sursă foto: BT

Deficitul balanței comerciale a României a înregistrat o reducere semnificativă în primele trei luni ale anului 2026, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Indicatorul economic care măsoară diferența dintre exporturi și importuri a scăzut cu 9,3%, echivalentul a 792,1 milioane de euro, comparativ cu perioada similară din anul precedent.

Exporturile au crescut, importurile au scăzut

În perioada ianuarie – martie 2026, deficitul balanței comerciale calculate conform metodologiei FOB/CIF s-a ridicat la 7,704 miliarde de euro, față de 8,496 miliarde de euro înregistrate în primul trimestru al anului 2025. Această evoluție pozitivă reflectă o dinamică favorabilă a schimburilor comerciale externe, caracterizată atât de creșterea exporturilor, cât și de reducerea importurilor.

Datele statistice indică faptul că exporturile FOB au însumat 23,812 miliarde de euro în primele trei luni ale anului, marcând o creștere de 1,1% față de perioada similară din 2025. În același timp, importurile CIF au totalizat 31,517 miliarde de euro, înregistrând o scădere de 1,7% comparativ cu primul trimestru al anului precedent.

Performanța lunii martie 2026

Luna martie 2026 a contribuit substanțial la această evoluție pozitivă. Exporturile FOB au însumat 8,959 miliarde de euro, în timp ce importurile CIF au ajuns la 11,885 miliarde de euro, rezultând un deficit lunar de 2,927 miliarde de euro. Comparativ cu martie 2025, exporturile au crescut cu 6,2%, iar importurile au înregistrat un avans de 5,3%.

Evoluția din martie demonstrează accelerarea ritmului de creștere a exporturilor românești pe piețele externe, un semnal încurajator pentru economia națională care se bazează în mare măsură pe sectorul industrial și manufacturier.

Structura schimburilor comerciale

Analiza structurală a comerțului exterior relevă preponderența anumitor sectoare industriale în totalul schimburilor comerciale. Mașinile și echipamentele de transport dețin o pondere majoră, reprezentând 46,8% din totalul exporturilor și 36,6% din totalul importurilor. Această categorie include în principal industria auto și componentele electronice, sectoare în care România a dezvoltat competențe semnificative în ultimii ani.

Alte produse manufacturate constituie al doilea grupaj ca importanță, cu o pondere de 27,2% la exporturi și 27,3% la importuri. Această categorie diversificată include produse chimice, materiale textile, echipamente electrice și alte bunuri industriale.

Comerțul cu Uniunea Europeană

Uniunea Europeană rămâne principalul partener comercial al României, dominând atât exporturile, cât și importurile. În primul trimestru din 2026, schimburile intra-UE27 de bunuri au totalizat 17,377 miliarde de euro la expedieri și 23,643 miliarde de euro la introduceri, reprezentând 73% din totalul exporturilor și 75% din totalul importurilor.

Comerțul extra-UE27 a însumat 6,436 miliarde de euro la exporturi și 7,874 miliarde de euro la importuri, reprezentând 27% din totalul exporturilor și 25% din totalul importurilor. Această structură reflectă integrarea profundă a României în piața unică europeană, dar și eforturile de diversificare a partenerilor comerciali.

Implicații pentru economia românească

Reducerea deficitului comercial reprezintă un semnal pozitiv pentru economia României, contribuind la îmbunătățirea balanței de plăți și reducerea presiunilor asupra leului. O balanță comercială mai bună poate susține stabilitatea cursului de schimb și poate reduce necesarul de finanțare externă.

Economiștii apreciază că tendința de reducere a deficitului comercial, combinată cu creșterea exporturilor, reflectă îmbunătățirea competitivității produselor românești pe piețele externe. Această evoluție este susținută de investițiile realizate în sectorul industrial, în special în domeniul automotive și al tehnologiei informației.

Următoarele luni vor fi decisive pentru confirmarea acestei tendințe pozitive, în contextul incertitudinilor economice globale și al evoluției cererii pe piețele europene principale.

Surse: Institutul Național de Statistică (INS), Agerpres

Urmărește-ne pe social media
Facebook IconYouTube IconTikTok Icon
Google News
Articole Similare
Parteneri