Companiile vor trebui să acorde mai multă atenție modului în care sunt recrutați lucrătorii și intermediarilor implicați în acest proces, pe măsură ce regulile europene privind responsabilitatea în lanțul de activități devin mai stricte. O reclamație privind taxe ilegale, informații false despre salariu sau condițiile de cazare poate genera nu doar probleme de conformitate, ci și costuri operaționale și reputaționale, arată Claudia Sofianu, partener și lider al departamentului People Advisory Services din EY România, potrivit Economedia.
De ce devine recrutarea un risc
Problema apare mai ales în cazul recrutării lucrătorilor din afara Uniunii Europene, unde compania beneficiară poate avea un contract cu o agenție din România, în timp ce selecția și intermedierea candidaților sunt realizate de alte entități din țara de origine. Companiile știu cu cine au semnat contractul, dar mult mai rar pot spune cine a recrutat efectiv oamenii, ce li s-a promis acestora și cât au plătit pentru a ajunge la respectivul loc de muncă.
În acest context, directiva europeană privind diligența necesară în materie de durabilitate, cunoscută sub numele de Corporate Sustainability Due Diligence Directive, impune firmelor să verifice întregul lanț de furnizori și parteneri. Aceasta înseamnă că, dacă un muncitor străin a fost exploatat sau păcălit de un intermediar din țara sa, compania din România care l-a angajat poate fi trasă la răspundere.
Exemple concrete de riscuri
Un exemplu oferit de EY este cel al unei companii de producție care recrutează 150 de muncitori din afara UE printr-o agenție românească. Dacă lucrătorii ajung să spună că au plătit intermediarilor din țara de origine taxe echivalente cu două sau mai multe salarii sau că au primit informații diferite despre remunerație și cazare, compania poate fi nevoită să investigheze întregul lanț de recrutare, chiar dacă agenția cu care are contract a declarat că nu percepe taxe.
Într-un astfel de caz, problemele pot duce la schimbarea prestatorului, plecări ale angajaților, întârzieri în producție și reclamații. Impactul nu mai este, așadar, doar unul de conformitate: devine un cost direct de continuitate operațională, retenție și reputație. Pentru multe firme, aceste riscuri erau până acum invizibile sau considerate minore.
Ce schimbări aduce directiva europeană
Directiva europeană privind due diligence obligă companiile să identifice, să prevină și să atenueze efectele negative ale activităților lor asupra drepturilor omului și mediului. În ceea ce privește forța de muncă, firmele trebuie să se asigure că angajații lor, inclusiv cei recrutați prin intermediari, nu au fost supuși unor practici de muncă forțată, discriminare sau fraudă. Verificarea trebuie să se facă nu doar la nivelul contractului direct, ci și la nivelul subcontractorilor și al agențiilor din țarile de origine.
Pentru România, unde multe companii din industrii precum construcțiile, agricultura și producția recrutează masiv muncitori din Asia sau din Republica Moldova, această directivă aduce schimbări majore. Firmele vor trebui să-și revizuiască contractele cu agențiile de recrutare, să ceară garanții și să documenteze fiecare pas al procesului de angajare. Costurile de conformitate vor crește, dar riscul de amenzi și de prejudicii de imagine este mult mai mare.
Cum se pot pregăti companiile
Claudia Sofianu recomandă companiilor să-și analizeze acum contractele cu furnizorii de recrutare și să ceară transparență totală privind modul în care sunt selectați candidații. Este esențial ca firmele să știe cât au plătit muncitorii pentru a ajunge în România, ce li s-a promis și dacă condițiile de muncă și cazare corespund cu realitatea. Documentarea acestor informații va fi crucială în cazul unor controale sau reclamații.
De asemenea, companiile ar trebui să dezvolte proceduri interne de verificare a prestatorilor și să includă clauze contractuale clare privind respectarea drepturilor muncitorilor. Angajatorii care iau aceste măsuri preventive vor fi mai bine protejați atunci când directiva va intra integral în vigoare și când autoritățile vor începe controalele.
Perspectiva muncitorilor străini
Pentru muncitorii străini, directiva europeană poate aduce mai multă protecție și transparență. Mulți dintre ei ajung în România plătind sume uriașe unor intermediari și descoperând apoi că salariul promis este mai mic sau că condițiile de cazare sunt departe de cele prezentate. Noua legislație ar putea descuraja aceste practici, forțând companiile să lucreze doar cu agenții de încredere.
În același timp, unii angajatori ar putea deveni mai reticenți să recruteze muncitori din afara UE, de teama birocrației suplimentare și a răspunderii. Aceasta ar putea reduce numărul locurilor de muncă disponibile pentru străini și ar putea accentua deficitul de forță de muncă din anumite sectoare. Echilibrul între protecție și flexibilitate va fi cheia succesului implementării directivei.
