Noua lege a educației votată de Rada ucraineană, pe data de 5 septembrie, a stârnit mari controverse în România. Dacă până acum, Ucraina a respectat dreptul românilor de a studia în limba maternă, odată cu adoptarea acestei legi, lucrurile s-au schimbat, iar acest drept a fost anulat. Lucrurile sunt cu atât mai grave, cu cât ucrainienii beneficiau de fonduri europene pentru susținerea acestui angajament.
Ucraina şi-a asumat oficial dreptul minorităţilor de a folosi limba lor în învăţământ prin
- aderarea la Convenţia-Cadru a Consiliului Europei privind protecţia minorităţilor naţionale şi Recomandarea nr. 1201 (1993) a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei cu privire la un protocol adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului;
- Tratatul de bază româno-ucrainean semnat în 1997;
- aspirația de cooperare şi aderare la UE a Ucrainei, sprijinită până acum necondiţionat de România, care implică necesitatea respectării drepturilor omului şi ale minorităţilor, aspecte ce se regăsesc atât în Politica Europeană de Vecinătate, cât și între criteriile de aderare la UE.
Menţionăm totodată că pentru perioada 2014-2020 Ucraina beneficiază de diverse fonduri europene însumând peste 11 miliarde de euro, precum şi de numeroase măsuri politice şi economice favorabile ei care au fost întotdeauna sprijinite fără rezerve de România, în pofida numeroaselor încălcări ale tratatului româno-ucrainean şi ale normelor internaţionale privind minorităţile.
În consecință, USR Diaspora cere Guvernului român nu doar să condamne în termenii cei mai fermi această lege, ci şi să ia măsurile necesare pentru a stopa implementarea ei. Cerem Guvernului şi politicienilor români să
- notifice instituțiile UE privind aceste încălcări şi să ceară sancţionarea Ucrainei, de exemplu prin sistarea unor fonduri destinate acestei țări;
- notifice Consiliul Europei privind încălcarea angajamentelor Ucrainei, şi să ceară o poziţie a acestui for pentru situaţia ivită;
- să renunţe la sprijinul necondiţionat oferit Ucrainei până acum în drumul său european, şi să condiţioneze de acum înainte acest sprijin de reforme concrete conforme normelor europene şi respectării tratatului româno-ucrainean. Cu această ocazie, Guvernul român trebuie să ceară inclusiv renunţarea de către Kiev la clasificarea artificială a românilor în români şi moldoveni;
- să ia în considerare denunţarea tratatului de bază româno-ucrainean, conform articolului 27 al acestuia.
Vezi și Surpriză uriașă! Cine a cumpărat marca OPEL
Mai mult decât atât, de-a lungul timpului, diverşi politicieni şi diplomaţi români au fost puşi la curent cu repetatele abuzuri faţă de minoritatea românească din Ucraina. Aceştia, însă, nu au luat măsuri nici la nivel bilateral, nici european. Recent, în luna august 2017, cu numai câteva săptămâni înainte de votarea noii legi a educației, Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, dna. Andreea Păstârnac, declara cu ocazia unor întâlniri oficiale la Kiev, inclusiv cu ministrul educaţiei Lilia Grynevyci, că “România este mulţumită de nivelul asigurării drepturilor minorităţii române din Ucraina”.
USR Diaspora cere sancţionarea politicienilor incompetenţi şi nepăsători la nevoile minorităţilor române din afara granițelor, inclusiv prin disponibilizarea acestora din funcţiile publice pe care le ocupă.
