O comoară națională blocată de aproape un secol
Tezaurul României depozitat la Moscova reprezintă una dintre cele mai dureroase pagini ale istoriei noastre recente. În anul 1916, în contextul intrării României în Primul Război Mondial alături de Antantă, autoritățile de la București au luat decizia de a transporta tezaurul Băncii Naționale la Iași, iar ulterior o parte din el a fost trimisă în Rusia pentru safekeeping. Este vorba despre nouăzeci și trei de tone de aur, sub formă de monede istorice și lingouri, precum și despre numeroase obiecte de patrimoniu, documente, covoare și tablouri. De atunci și până în prezent, această avere națională rămâne sechestrată de autoritățile ruse, în ciuda numeroaselor demersuri diplomatice și juridice ale României pentru recuperarea sa. Doar o parte din obiectele de patrimoniu au fost restituite în 1935, în timp ce aurul nu a mai revenit niciodată în țară.
Rusia vinde masiv din rezervele de aur
În acest context istoric, o informație recentă stârnește îngrijorare la nivel internațional. Potrivit datelor publicate de Banca Centrală a Rusiei, rezerva de aur a Moscovei a scăzut cu aproximativ cincizeci de tone începând din anul 2025, reprezentând una dintre cele mai mari vânzări de metal prețios din istoria recentă a Federației Ruse. Această cantitate este echivalentă cu aproximativ jumătate din rezerva totală de aur a Băncii Naționale a României, care este estimată la aproximativ o sută trei tone. Analiștii economici susțin că vânzările masive de aur au fost determinate de necesitatea Rusiei de a finanța deficitul bugetar generat de războiul din Ucraina și de a contracara efectele sancțiunilor internaționale. Valoarea totală a rezervei de aur a Rusiei a ajuns în prezent la aproximativ treizeci și trei de miliarde de dolari, în scădere față de perioada de vârf.
Pericolul pentru depozitele străine la Moscova
Vânzarea accelerată a aurului din rezerva proprie ridică semne de întrebare legitime cu privire la siguranța activelor străine aflate pe teritoriul rusesc, inclusiv Tezaurul României. Deși oficial nu există dovezi că Rusia ar fi atins vreun gram din aurul românesc, climatul politic și economic actual alimentează temeri că Moscova ar putea recurge la astfel de măsuri în condiții de presiune extremă. Experții în drept internațional atrag atenția că situația geopolitică complicată și izolarea crescândă a Rusiei fac ca recuperarea tezaurului să devină și mai dificilă. Faptul că Rusia își lichidează propriile rezerve de aur pentru a-și finanța bugetul de război nu este un semn încurajator pentru țările care au încredințat Moscovei bunuri de valoare.
Contextul economic și geopolitic
Potrivit analiștilor citați de Reuters și de alte agenții internaționale, Banca Centrală a Rusiei ar fi obținut aproximativ cinci virgulă șase miliarde de dolari din vânzarea aurului, bani direcționați către echilibrarea finanțelor publice. La unu iulie 2026, rezervele de aur ale Rusiei se situau la două mii două sute optzeci și trei de tone, cel mai redus nivel din februarie 2020. Această tendință de lichidare a activelor prețioase contrastează puternic cu strategia anterioară a Kremlinului, care timp de două decenii a acumulat masiv aur, considerându-l o poliță de asigurare împotriva sancțiunilor occidentale. Schimbarea de politică economică este direct legată de costurile uriașe ale conflictului armat și de nevoia disperată de lichidități în monede convertible.
Eforturile României de recuperare
La nivel european, România a încercat să aducă din nou în atenție problema Tezaurului de la Moscova, inclusiv prin inițiative în Parlamentul European. Cu toate acestea, progresele concrete sunt aproape inexistente. Revenirea aurului rămâne un obiectiv declarativ al politicii externe românești, dar fără o presiune concertată din partea Uniunii Europene și a Statelor Unite, șansele de succes sunt minime. Pe fondul vânzărilor masive de aur operate de Rusia, întrebarea privind siguranța Tezaurului României devine tot mai presantă. Dacă Moscova este dispusă să-și sacrifice propria rezervă strategică pentru a supraviețui economic, nimic nu garantează că nu va privi și spre depozitele străine aflate sub controlul său.
Surse: Antena3.ro, HotNews.ro, Prime24.ro, Gândul.ro, Digi24.ro, Adevărul.ro, Newsweek.ro
