O adevărată lovitură de teatru! Cu ocazia Referendumului pentru familie, a fost readusă în atenția opiniei publice o știre din anul 2011, potrivit căreia operațiile de schimbare de sex ar fi decontate de Statul Român, prin CNAS, și că valoarea acestora s-ar ridica la sute de mii de euro.
Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a precizat, în exclusivitate pentru Bugetul.ro, că operațiile de schimbare de sex nu intră în categoria serviciilor decontate de stat.
CNAS anunță că „potrivit prevederilor art. 248 alin.(1) litera e) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, corecţiile estetice efectuate persoanelor cu vârsta de peste 18 ani, cu excepţia reconstrucţiei mamare prin endoprotezare în cazul intervenţiilor chirurgicale oncologice, nu sunt decontate din fond, aceeaşi prevedere regăsindu-se şi la art. 205 alin.(1) litera e) din H. G. nr.140/2018 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2018 – 2019, cu modificările şi completările ulterioare, act normativ subsecvent Legii nr.95/2006, anterior menţionată”.
Potrivit articolului publicat în Gândul, în 2011, șase români au fost operați pentru schimbare de sex și toate intervențiile chirurgicale au fost decontate de stat. Cinci intervenţii realizate de profesorul Ioan Lascăr și una de doctorul Cristian Nițescu au fost suportate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, notau, la vremea aceea, jurnaliștii de la Gândul.
„Interesați-vă! Nu este treaba mea”
Ioan Lascăr explica atunci că nu sunt considerate intervenţii estetice, ci corecţii ale unor boli psihice, contrazicând răspunsul primit de Bugetul.ro de la CNAS.
Ca atare, am luat legătura cu profesorul Lascăr pe care l-am întrebat cum de au fost decontate cele cinci operații de schimbare de sex pe care le-a făcut, având în vedere că CNAS ne-a precizat că nu se decontează.
Vădit deranjat, Ioan Lascăr ne-a răspuns: „Acum nu (se decontează operațiile de schimbare de sex – n.r.), atunci probabil că da”.
Apoi, l-am întrebat dacă atunci se decontau, iar renumitul doctor ne-a declarat că nu știe.
„Nu știu, probabil. Interesați-vă! Nu este treaba mea, treaba mea este să operez”, a afirmat, pentru Bugetul.ro, Ioan Lascăr, care a fost trimis în judecată de procurorii DNA, în anul 2017, pentru abuz în serviciu.
2.000 de lei, decontați pentru intervenția doctorului Nițescu
Doctorul Cristian Nițescu, directorul medical al Spitalului Clinic de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri din Bucureşti, ne-a explicat că CNAS a decontat, în 2011, pentru operația de schimbare de sex pe care a efectuat-o, circa 2.000 de lei, nu zeci de mii de euro, așa cum s-a vehiculat în presă.
Mai mult, Cristian Nițescu ne-a precizat că operația a fost decontată, pentru că „așa au venit importate din Australia”.
„Da, eu am făcut o operație care era o performanță medicală, după aceea totul s-a transformat în derizoriu în România, ca de obicei. Și n-am mai făcut nici operații, n-am mai făcut nimic. Atunci s-a discutat despre chestia asta (n.r. – decontarea operațiilor), pe sistemul DRG din Australia. Ele erau decontate, pentru că așa au venit importate din Australia”, a dezvăluit doctorul, pentru Bugetul.ro.
„S-au decontat aproximativ 20 de milioane de lei vechi – 2.000 de lei”, a mai spus acesta.
Potrivit informațiilor apărute în presa din România, CNAS ar fi decontat 60.000 de euro per operație, adică peste 300 de mii de euro, pentru cele șase operații.
Așteptăm lămuriri din partea Ministerului Sănătății, cu privire la operațiile de schimbare de sex realizate în România, pe banii statului.
Vezi și Lovitură puternică pentru Orange! Cum își înșela clienții
Modificare-cheie în noua Lege a pensiilor-Mii de persoane vor fi obligate să meargă la medic
Ce ne-a comunicat Casa Națională de Asigurări de Sănătate:
„Urmare e-mail-ului dvs. înregistrată la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate cu nr. RAP 304/15.10.2018, privind modalitatea prin care pacienţii diagnosticaţi cu tulburarea identităţii de gen (sexuale) pot beneficia de serviciile medicale recomandate pentru ameliorarea afecţiunii în sistemul de asigurări de sănătate românesc, vă comunicăm următoarele:
Disforia de gen se referă la o stare de disconfort sau suferinţă cauzată de o discrepanță între identitatea de gen a persoanei și sexul atribuit ei la naștere (cu rolul de gen aferent și/sau respectivele caracteristici sexuale primare și secundare). Opţiunile de tratament medical includ, de exemplu, feminizarea sau masculinizarea corpului prin terapie hormonală şi/sau intervenţii chirurgicale, care sunt eficiente în atenuarea disforiei de gen și, din punct de vedere medical, necesare pentru multe persoane.
În acest context, precizăm faptul că nu există în prezent un Program Naţional destinat ameliorării disforiei de gen, dar în ambulatoriu sau spitalizare, după caz, persoanele diagnosticate cu disforie de gen beneficiază, ca orice alt asigurat, de toate serviciile medicale incluse în pachetul de servicii medicale de bază la care au dreptul persoanele asiguratestabilite prin Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 397/836/2018 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2018 a Hotărârii Guvernului nr. 140/2018 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2018 – 2019, cu modificările şi completările ulterioare.
Menţionăm totodată faptul că potrivit dispoziţiilor art. 219 alin.(2) lit. b) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, unul dintre obiectivele sistemului de asigurări sociale de sănătate este asigurarea protecţiei asiguraţilor în mod universal, echitabil şi nediscriminatoriu, în condiţiile utilizării eficiente a Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
Potrivit reglementărilor art. 230 din Legea nr. 95/2006, republicată cu modificările şi completările ulterioare:
„(1) Asiguraţii beneficiază de pachetul de servicii de bază în caz de boală sau de accident, din prima zi de îmbolnăvire sau de la data accidentului şi până la vindecare, în condiţiile stabilite de prezenta lege, de contractul-cadru şi normele sale de aplicare.
(2) Asiguraţii au următoarele drepturi: (…)
- d)să beneficieze de pachetul de servicii de bază în mod nediscriminatoriu,în condiţiile legii; (…)
- h) să beneficieze de servicii medicaleîn ambulatorii şi în spitaleaflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate; (…)”
Potrivit prevederilor art. 248 alin.(1) litera e) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, corecţiile estetice efectuate persoanelor cu vârsta de peste 18 ani, cu excepţia reconstrucţiei mamare prin endoprotezare în cazul intervenţiilor chirurgicale oncologice, nu sunt decontate din fond, aceeaşi prevedere regăsindu-se şi la art. 205 alin.(1) litera e) din H. G. nr.140/2018 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2018 – 2019, cu modificările şi completările ulterioare, act normativ subsecvent Legii nr.95/2006, anterior menţionată.
Având în vedere prevederile actelor normative mai sus enunţate, serviciile medicale efectuate pentru corecţii estetice nu se suportă din FNUASS.
În concluzie, CNAS nu deţine date despre numărului de operaţii de schimbare de sex şi valoarea acestora”, a precizat Casa Națională de Asigurări de Sănătate, pentru Bugetul.ro.
