Fostul ministru al Apărării, Vasile Dîncu, a vorbit, în exclusivitate pentru presa clujeană, despre momentul demisiei sale de la șefia MApN.
Vasile Dîncu a explicat că încă de la începutul mandatului său în fruntea MApN a fost „bombardat pe surse cu ideea și întrebarea dacă nu va fi remaniat.
Mai mult, fostul șef MApN a precizat, pentru Gazeta de Cluj, că zvonurile plecau chiar din zona Cotroceni.
Vasile Dîncu a subliniat că nici până astăzi nu înțelege ce l-a determinat pe Klaus Iohannis să pună presiune pe el, într-o perioadă în care avea nevoie de susținerea șefului statului.
Dîncu a punctat că nu a venit momentul, totuși, să vorbească despre tot ceea ce știe.
„Am folosit o sintagmă blândă, dar menționez din start că nu pot vorbi acum despre tot ceea ce știu, gândesc sau simt în această problemă. Nu este nici momentul și nici timpul istoric încă nu a venit. Nu am avut vreo critică din partea Președintelui cu excepția unei sugestii nefericite ”de a citi revista presei”, după o înscenare legată de o afirmație a mea cu privire la modul de terminarea războiului din Ucraina, o banalitate pe care o spuneau în acel moment Macron, Blinken și mulți alții. În schimb, aproape de la începutul mandatului meu am fost bombardat ”pe surse” cu ideea și întrebarea dacă nu cumva voi fi remaniat, iar sursele zvonurilor erau din zona Cotroceni. Am presupus că doar apartenența mea politică era marea problemă, că, probabil, eram o pată roșie pe splendidul tablou galben al politicii externe. În totalitate nu înțeleg nici azi ce l-a determinat pe Președinte să pună o presiune asupra mea, la un minister unde aveam oricum foarte multă treabă. În plus, rezultatele mele de la minister erau la nivelul propus, Summit-ul de la Madrid confirmând că Ministerul Apărării și România și-au atins toate țintele. Nici nu mă gândesc de ce aș fi avut parte din partea ”surselor” dacă aș fi fost ministru de interne, după Schengen.
În fine, am și alte interpretări pentru această situație, dar încă nu este timpul să le spun. În contextul în care mandatul meu s-a desfășurat sub imperativul războiului aflat la granițele României, colaborarea cu Președintele României, în calitate sa de comandant al forţelor armate şi preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării s-a desfășurat normal, în cadrul strict formal și prevăzut de lege, dar dialogul a fost unul pe care l-aș putea caracteriza ca fiind ”limitat”. Cred că situația geopolitică pe care o traversează România în ultimul an necesită o colaborare mai bună și mai strânsă între ministrul Apărării și Președinte. Nu am simțit sprijin din partea comandantului suprem în niciuna dintre acțiunile importante ale procesului de reformă și modernizare pe care l-am gândit împreună cu echipa mea. Mă așteptam la un sprijin în bătălia de a nu considera pensiile militare ca pensii speciale, la ajutor pentru promovarea Statutului cadrelor militare, la sprijin pentru proiectele de creștere a soldelor și de îmbunătățire a nivelului de trai al militarilor români și al familiilor lor, la optimizarea cadrului legislativ privind securitatea și apărarea națională”, a afirmat Vasile Dîncu, pentru Gazeta de Cluj.
