Potrivit surselor guvernamentale citate de Economica.net, noua reglementare se va aplica tuturor angajaților din sectorul public, indiferent de nivelul funcției ocupate sau de vechimea în sistem.
Interdicția, în vigoare de anul viitor
Interdicția va intra în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2027, oferind un termen de grație de opt luni pentru ca instituțiile și angajații să se adapteze la noile prevederi legislative. Această perioadă de tranziție este esențială pentru a evita perturbări majore în funcționarea administrației publice.
Statisticile oficiale prezentate de Digi24 arată că peste 150.000 de angajați din sectorul public cumulează în prezent pensia cu salariul, o cifră care ilustrează amploarea fenomenului. Aceștia sunt distribuiți în toate ministerele, agențiile guvernamentale și instituțiile subordonate, de la funcționari de rang inferior până la înalți demnitari. Fenomenul cumulului a fost criticat de ani de zile de societatea civilă și de organizațiile patronale ca fiind o practică inechitabilă care blochează accesul tinerilor la locuri de muncă în sectorul public.
Economii anuale de 2,8 miliarde de lei
Din punct de vedere economic, măsura este estimată să genereze economii anuale de aproximativ 2,8 miliarde de lei la bugetul de stat, conform calculelor Ministerului Finanțelor. Acești bani vor fi redirecționați către investiții în infrastructură, programe de dezvoltare economică și, potențial, crearea de noi locuri de muncă pentru tineri. Economiștii susțin că impactul bugetar pozitiv va deveni vizibil începând cu anul 2027, contribuind la reducerea deficitului bugetar.
Decizia guvernului vine într-un context economic dificil, în care România se confruntă cu presiuni crescute pe deficitul bugetar. Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană au insistat în repetate rânduri pentru măsuri de consolidare fiscală, iar interzicerea cumulului pensie-salariu era una dintre recomandările cheie formulate în rapoartele instituțiilor internaționale. Implementarea acestei măsuri ar putea îmbunătăți percepția investitorilor străini asupra stabilității economice a României.
Sindicatele au reacționat
Pe de altă parte, sindicatele din sectorul public au reacționat prompt și au anunțat că vor analiza posibilitatea organizării de proteste. Liderii sindicali susțin că măsura afectează drepturi câștigate și că ar trebui aplicată doar pentru viitorii angajați, nu retroactiv. Ei argumentează că mulți dintre cei afectați au acumulat aceste drepturi în baza legislației anterioare și că schimbarea regulilor în timpul jocului este nedreaptă.
Economiștii sunt împărțiți în privința impactului real al măsuri. Unii susțin că va îmbunătăți eficiența administrației publice prin reînnoirea personalului și aducerea de noi competențe, în timp ce alții avertizează că ar putea conduce la un exod de specialiști către sectorul privat sau chiar în străinătate. Riscul pierderii experienței acumulate în decenii de către funcționarii publici este un factor real care trebuie gestionat cu atenție.
România, printre ultimele țări care interzic cumulul
Comparativ cu alte state europene, România este printre ultimele țări care interzic acest tip de cumul. În Uniunea Europeană, practica este limitată sau interzisă în majoritatea statelor membre, fiind considerată o formă de dublă finanțare din bani publici. Experiența altor țări arată că implementarea unor astfel de măsuri necesită o perioadă de adaptare și măsuri compensatorii pentru cei afectați.
Pe termen lung, efectele acestei decizii vor fi monitorizate atât de instituțiile internaționale, cât și de societatea civilă. Succesul măsurii va depinde în mare măsură de modul în care va fi implementată și de capacitatea statului de a absorbi eventualele șocuri în funcționarea instituțiilor publice.
Surse: Economica.net, Digi24, Agerpres, Curierul Național
