Mize uriașe pentru economia românească
În prezent, România are în joc circa 10 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), fonduri care trebuie atrase până în august 2026. De asemenea, țara noastră poate accesa alte 16,68 miliarde de euro prin programul european SAFE, destinat investițiilor în apărare și infrastructură critică. Împreună, aceste fonduri reprezintă o șansă istorică pentru modernizarea României.
„N-am reușit până acum să atragem decât o treime din banii puși la dispoziție de Bruxelles. Dacă nu vom reuși să respectăm angajamentele de reformă, PNRR va rămâne în istoria României drept Planul Național de Reforme Ratate", a declarat Adrian Negrescu, managerul Frames.
Analiza companiei de consultanță subliniază că proiectele privind modernizarea infrastructurii, dezvoltarea industriei de apărare și aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) depind direct de stabilitatea politică și de capacitatea viitorului guvern de a continua reformele asumate.
Riscul retrogradării ratingului suveran
Unul dintre cele mai grave pericole este retrogradarea ratingului suveran al României în categoria „junk", scenariu care ar majora semnificativ costurile de finanțare pentru stat, companii și populație. O astfel de retrogradare ar împinge România pe o pantă periculoasă, în care împrumuturile devin tot mai scumpe, iar investitorii străini devin tot mai precauți.
„Corecțiile dictate de piețe sunt nemiloase și, din păcate, vor fi extrem de costisitoare pentru toți românii", a avertizat Adrian Negrescu.
Efectele incertitudinii politice sunt deja vizibile în evoluția cursului valutar și în creșterea dobânzilor la care se împrumută statul român. Euro a atins recent noi recorduri istorice în raport cu leul, iar tendința de depreciere a monedei naționale continuă.
Semnale fragile de stabilizare
În paralel cu riscurile, analiza Frames evidențiază și unele semnale de stabilizare economică. Deficitul bugetar s-a redus la 21 miliarde lei în primul trimestru din 2026, față de 43,6 miliarde lei în aceeași perioadă a anului trecut, o îmbunătățire semnificativă care arată că măsurile de austeritate au început să-și facă efectul.
Investițiile străine directe au crescut cu 45% în 2025, până la 8,1 miliarde euro, un semnal că mediul de afaceri internațional continuă să aibă încredere în potențialul economiei românești. Totodată, investițiile finanțate din fonduri europene și PNRR au crescut cu 12,7%, ajungând la 16,23 miliarde lei.
„Observăm o corecție reală a cheltuielilor cu personalul bugetar și o plafonare a ritmului în care cresc cheltuielile rigide ale statului, un semnal că aparatul administrativ încearcă o cură de slăbire", mai arată analiza Frames.
Necesitatea unui guvern stabil
Compania avertizează însă că aceste progrese rămân fragile și pot fi rapid inversate în lipsa unui executiv stabil și a continuității reformelor economice. Ritmul de creștere al deficitului de cont curent s-a temperat semnificativ, dar această tendință pozitivă depinde de menținerea unui cadru macroeconomic predictibil.
„Dacă nu vom avea rapid un guvern capabil să pună în practică aceste reforme, din păcate ne vom îndrepta spre o recesiune dură, pentru că piețele nu vor ezita să sancționeze România pentru acest derapaj politic", subliniază Adrian Negrescu.
Contextul internațional complicat, cu războiul din Ucraina, tensiunile din Orientul Mijlociu și incertitudinea economică globală, face ca stabilitatea politică internă să fie mai importantă ca niciodată. România are nevoie de un guvern cu legitimitate parlamentară solidă pentru a putea continua negocierile cu Bruxelles și pentru a implementa reformele promise.
Surse: Ziarul Financiar, Frames
