World Happiness Report 2026, raportul anual al fericirii la nivel global, a fost publicat pe 28 septembrie și aduce vești mixte pentru România. Țara noastră ocupă locul 34 în clasamentul mondial, o poziție modestă, dar care reprezintă o urcare ușoară față de anul precedent. Finlanda rămâne pe primul loc pentru al nouălea an consecutiv, consolidându-și statutul de cea mai fericită națiune de pe planetă.
Raportul, realizat sub egida Organizației Națiunilor Unite, măsoară fericirea pe baza unor indicatori precum PIB-ul pe cap de locuitor, speranța de viață, libertatea de a face alegeri, generozitatea, percepția asupra corupției și sprijinul social. Acești factori sunt combinați pentru a oferi un scor general, care plasează fiecare țară într-o ierarhie globală. Pentru România, scorul obținut este de 6,12 puncte din 10, sub media europeană.
Cum arată topul mondial al fericirii
Primele zece poziții sunt dominate de țările nordice. Finlanda conduce detașat cu un scor de 7,74, urmată de Islanda cu 7,67 și de Danemarca cu 7,62. Aceste națiuni se disting prin sisteme sociale puternice, nivel scăzut al corupției și o calitate ridicată a vieții. Suedia, Norvegia și Elveția completează primele șase locuri, demonstrând că stabilitatea economică și coeziunea socială sunt ingrediente esențiale ale bunăstării.
Surpriza clasamentului din acest an este Israelul, care a intrat în top 10, pe locul 8, deși se află în plin război. Analiștii explică acest paradox prin nivelul ridicat de solidaritate socială și prin sprijinul puternic acordat de comunitatea internațională. Olanda, Luxembourg și Noua Zeelandă ocupă, de asemenea, poziții în primele zece, confirmând tendința de dominare a democrațiilor stabile și a economiilor dezvoltate.
De ce România este pe locul 34
Poziția României în clasament reflectă o serie de provocări structurale. Indicatorul care ne trage cel mai mult în jos este speranța de viață, care, deși a crescut în ultimii ani, rămâne sub media europeană. De asemenea, percepția asupra corupției și instituțiilor publice este negativă, ceea ce afectează încrederea cetățenilor în viitor.
Pe de altă parte, România punctează bine la capitolul libertatea de a face alegeri și la relațiile sociale. Familia și comunitatea rămân pilonii centrali ai vieții românești, oferind un spațiu de siguranță emoțională. Economia, deși volatilă, a oferit o creștere a veniturilor în ultimii ani, ceea ce s-a tradus într-o ușoară îmbunătățire a scorului de fericire.
Comparația cu țările vecine
În regiune, România este depășită de Ungaria, care ocupă locul 28, și de Polonia, pe locul 32. Bulgaria se află îndepărtat, pe locul 72, în timp ce Serbia este pe 38. Moldova, cu un scor de 5,24, se clasează pe locul 85. Această ierarhie arată că, deși suntem în urmă față de Occident, depășim multe state din Balcani și din fostul bloc sovietic.
Cercetătorii care au realizat raportul atrag atenția asupra unui fenomen alarmant: consumul excesiv de social media afectează grav bunăstarea tinerilor, mai ales în țările occidentale. În România, acest efect este mai puțin pronunțat, dar tendința este de creștere. Tinerii care petrec mai mult de trei ore pe zi pe rețele sociale raportează un nivel mai scăzut de satisfacție cu viața.
Ce spun specialiștii despre România
Profesorul John Helliwell, unul dintre autorii raportului, a declarat că România are potențialul de a urca în clasament, dar că este nevoie de investiții în sănătate și educație. El a subliniat că fericirea nu depinde doar de bani, ci și de sentimentul de siguranță și de apartenență. O societate în care oamenii au încredere că sistemul funcționează este, în mod firesc, mai fericită.
Psihologii români sunt de acord. Ei spun că, deși materialismul a crescut, valorile tradiționale rămân un punct forte. Reuniunile de familie, sărbătorile și comunitățile locale oferă un buffer împotriva stresului modern. Problema este că aceste valori sunt erodate de presiunea economică și de migrația masivă a forței de muncă.
Perspective pentru anii următori
Raportul Mondial al Fericirii nu este doar un clasament, ci și un instrument de politică publică. Guvernele sunt din ce în ce mai interesate de indicatorii subiectivi ai bunăstării, nu doar de creșterea economică. Noua Zeelandă, de exemplu, a introdus un buget al fericirii, care alocă resurse direct pe baza impactului asupra calității vieții.
Pentru România, drumul spre top 10 este lung. Ar însemna să depășim țări precum Italia, Spania sau Japonia. Dar fiecare poziție câștigată contează. O politică coerentă de reducere a corupției, de îmbunătățirea serviciilor medicale și de susținerea familiilor ar putea aduce România mai aproape de media europeană. Până atunci, locul 34 este o imagine realistă, dar nu deșărită, a societății românești.
Locul 34, poziția României în clasament
6,12 puncte, scorul obținut din 10
Finlanda, locul 1 pentru al 9-lea an consecutiv
Israel, locul 8, deși se află în război
Ungaria, locul 28, în fața României
Surse: Jurnalul, Adevărul, Libertatea, Revista Lor.
