Majorare a salariilor! Când intră în vigoare

Există posibilitatea ca în 2019 să existe o majorare a salariului minim pe economie, conform datelor din programul de guvernare al PSD.

Salariul minim pe economie în 2018, de 1.900 de lei brut pe lună, ar urma să crească cu 100 – 150 de lei începând cu anul 2019, potrivit datelor din programul de guvernare al PSD şi informaţiilor venite din partea sindicatelor.

„În programul de guvernare era prevăzută, într-adevăr, o creştere a salariului minim pe economie cu 100 de lei în 2019 faţă de anul 2018, însă având în vedere noua fiscalitate, cred că va fi o creştere de aproximativ 150 de lei a salariului minim brut pe economie. Conform celor mai recente date pe care le avem, între 1,4 şi 1,5 milioane de angajaţi din România câştigă salariul minim pe economie”, a spus Bogdan Hossu, preşedintele Confederaţiei Sindicale „Cartel Alfa”.

Conform programului de guvernare al PSD (varianta pentru perioada 2018 -  2020), salariul minim „va creşte o dată pe an, aşa cum se întâmplă în toate ţările dezvoltate din Europa: Franţa, Germania, Italia, Olanda”. Totodată, în acelaşi document se mai precizează că, în prezent, în România munca este răsplătită cu 34% din totalul valorii producţiei obţinute, în timp ce capitalul, adică alocarea pentru profit şi recuperarea investiţiei, primeşte 56%, iar ţinta pentru 2020 o reprezintă depăşirea pragului de 40% pentru plata muncii din total producţie (faţă de media europeană de 50%).

„Salariul minim net va creşte anual cu 100 lei, astfel încât în 2020 acesta să fie mai mare decât echivalentul a 300 euro. Se va introduce salariul minim pentru cei cu studii superioare. Acesta se va majora, anual, cu 150 lei, net”, se mai arată în programul de guvernare.

Salariul minim pe economie în 2018 este de 1.162 de lei net pe lună, în creştere cu 9% faţă de salariul minim din 2017. Începând cu 2019, nivelul salariului minim net pe economie ar urma să crească cu 5%, până la 1.219 lei net pe lună (dacă salariul minim brut creşte cu 100 de lei) sau cu 9%, până la 1.262 de lei net pe lună (dacă salariul minim net creşte cu 100 de lei).

În 2018, aproa­pe o treime (30%) din totalul celor peste 4,9 milioane de salariaţi din eco­nomie sunt plătiţi la nivelul sala­riului mi­nim. Angajaţii români au rămas printre cel mai prost plătiţi salariaţi la nivel european, în ciuda faptului că, în 2018, ca urmare a schim­bării taxării şi a transferului con­tri­buţiilor de la anga­jator la angajat, Ro­mâ­nia a urcat un loc în topul european al sa­la­riului minim brut pe ţară comparativ cu anul 2017.

„Dacă până în anul 2017 Ro­mânia avea al doilea cel mai mic salariul minim brut din Uniunea Euro­peană, după Bulgaria, în 2018 Ro­mâ­nia a devansat atât Bulgaria, cât şi Lituania. Însă este important de menţionat că acest «salt» al României a fost generat în principal de modificările legislative de la înce­putul anului 2018 şi anume de transferul con­tribuţiilor sociale de la angajator la anga­jat. Aşadar a fost o creştere mai de­grabă artificială dacă ne raportăm şi la faptul că din punctul de vedere al nivelului salariului minim net Ro­mânia se află în con­ti­nuare pe aceeaşi po­ziţie ca şi în 2017, fiind sur­cla­sată doar de Bulgaria (în to­pul sta­te­lor cu cele mai mici sa­larii minime – n.red.)”, a ex­plicat Mădălina Ra­co­viţan, tax part­ner, head of people services în cadrul firmei de audit şi consul­tanţă fiscală KPMG în România.

Cu un salariu minim de 250 de euro net pe lună, angajaţii români au, într-adevăr, salarii mai mari doar decât cei bul­gari (unde salariul mi­nim este de circa 200 de euro net). La polul opus, cu cele mai mari niveluri ale salariilor mi­nime se află Luxemburg (cu un salariu minim de 1.727 de euro net pe lună), Irlanda (1.587 euro net pe lună) şi Marea Britanie (1.321 euro net pe lună).

În ceea ce priveşte introducerea, din nou, a unui salariu minim pentru studii superioare (măsură care exista până la eliminarea ei din Codul muncii modificat din 2011), angajatorii spun că o astfel de măsură nu ar fi benefică pentru business, conform zf.ro

„Ca orice intervenţie directă a statului în viaţa economică a unei societăţi, con­siderăm că impunerea unui salariu minim dife­renţiat în cazul absolvenţilor de fa­cul­tate nu va avea un efect benefic pentru piaţa muncii. Asta şi prin prisma faptului că ni­velul salarial ar trebui determinat în funcţie de nivelul de instruire / expertiză cerut de po­ziţia din cadrul societăţii şi nu doar de cali­tatea de absolvent a unei persoane. Astfel, în cazul în care statul doreşte sti­mularea angajării proaspăt absolvenţilor de facultate, ar trebui să recurgă la alte metode, spre exemplu la acordarea unor facilităţi suplimentare celor din mediul privat şi nu la impunerea unui anumit nivel salarial, nivel salarial care ar trebui să funcţioneze mai degrabă ca un reper pentru mediul privat şi nu ca o obligaţie”, a mai spus Racoviţan.

Vezi și

Realitatea TV, lovită în plin! Decizie după difuzarea emisiunii lui Rareș Bogdan

SONDAJ! Vești proaste! Lovitura devastatoare pe care o primesc românii pe final de an

Apare un nou lanț de magazine pe piața de retail! Gigantul japonez a deschis prima unitate