Ce meserii sunt vizate de automatizare
Ana-Maria Stancu, antreprenoare în robotică și inteligență artificială, consideră că locurile de muncă repetitive sunt cele mai expuse riscului de transformare. Ea explică faptul că sarcinile standardizate, cum ar fi cele de la ghișee sau din centrele de apel, pot fi preluate parțial de soluții automate. Aceasta nu înseamnă însă că oamenii vor dispărea complet din aceste domenii.
Experta atrage atenția că inteligența artificială nu înlocuiește oamenii în totalitate, ci modifică modul în care lucrează. Ea dă exemplul companiilor de comunicații unde, deși există aplicații automate, clienții ajung să vorbească cu un operator uman pentru problemele care nu sunt banale. Stancu estimează că numărul de angajați se va reduce, dar nu va ajunge la zero.
De ce nu dispar complet locurile de muncă repetitive
Stancu explică faptul că sistemele automate funcționează pe baza unor modele statistice care nu oferă rezultate corecte în proporție de sută la sută. Ea menționează că aceste tehnologii au o rată de acuratețe care se învârte între 80 și 90 la sută. Acest lucru înseamnă că există un procent de erori care trebuie corectat de oameni.
În plus, experta subliniază că legislația europeană, prin Regulamentul european privind inteligența artificială, impune ca în domeniile cu risc înalt să existe mereu un operator uman care să verifice deciziile luate de sistem. Acest lucru se aplică în special în sănătate și în zona financiar-bancară, unde o decizie greșită poate avea consecințe grave.
Programatorii, între transformare și bariera începătorilor
Meseria de programator nu va dispărea, dar va deveni mult mai greu de accesat pentru începători, consideră Stancu. Ea explică faptul că firmele nu mai angajează la fel de mulți începători, deoarece uneltele de inteligență artificială pot executa sarcini simple rapid.
Aceasta creează o problemă de continuitate, deoarece fără poziții de începători, industria ar putea să nu mai aibă suficienți specialiști calificați peste câteva decenii.
Experta compară situația actuală cu perioada de dinaintea exploziei inteligenței artificiale, când un absolvent putea intra într-o companie ca începător și învăța pe parcurs. Acum, costul unui astfel de angajat nu mai este justificat pentru multe firme, iar tinerii trebuie să găsească alte căi de a acumula experiență practică.
Meseriile considerate mai greu de automatizat
Stancu identifică meseriile bazate pe muncă manuală și pe interacțiunea umană directă ca fiind cele mai stabile. Ea menționează electricienii, instalatorii și oamenii care fac curățenie ca exemple de profesii greu de înlocuit cu roboți. Aceste activități necesită dexteritate, adaptabilitate la contexte variate și contact direct cu clientul.
Experta explică faptul că roboții actuali sunt buni la sarcini repetitive, dar dacă sunt scoși din contextul pentru care au fost antrenați, trebuie reconfigurați. Acest proces costă timp și bani, ceea ce face ca munca manuală să rămână deocamdată mai eficientă economic.
De asemenea, ea observă că experiența utilizatorului și comunicarea cu clientul vor deveni din ce în ce mai valoroase.
Cum ne pregătim pentru schimbările de pe piața muncii
Pentru a face față noilor realități, Stancu recomandă o schimbare de paradigmă în modul în care ne raportăm la educație și carieră. Ea consideră că generalismul, adică abilitatea de a face legături între domenii diferite, va deveni mai important decât specializarea îngustă. O persoană care înțelege atât tehnologia, cât și contextul în care este aplicată, va avea un avantaj competitiv.
Experta sugerează ca fiecare persoană să plece de la problema pe care o are de rezolvat, nu de la tehnologie. Dacă o sarcină poate fi făcută mai bine fără inteligență artificială, atunci aceasta este calea de urmat. Ea insistă asupra necesității de a testa orice instrument înainte de a-l folosi în procese importante.
Costul real al implementării inteligenței artificiale
Stancu demontează mitul conform căruia inteligența artificială este o soluție ieftină pentru orice companie. Ea explică faptul că, deși un cont de bază pentru un utilizator individual poate fi accesibil, implementarea la nivel de firmă implică costuri semnificative.
Un cont pentru companii se învârte în jur de 200 de dolari, iar exemplul său de procesare a 20–30 de documente prin agenți informatici ajunge la aproximativ 1.500 de dolari. Sunt estimările invocate de ea, nu tarife universale.
Experta menționează și cazul programatorilor de la Microsoft, care și-au consumat bugetul estimat pentru tot anul până în mai. Cauza a fost costul unităților de procesare folosite în platformele de inteligență artificială.
Acest lucru arată că automatizarea nu este întotdeauna mai ieftină decât forța de muncă umană, iar decizia de adoptare trebuie luată după un calcul riguros al costurilor și beneficiilor.
Surse: Adevărul
