Cristian Erbașu avertizează că sectorul construcțiilor riscă să treacă de la șantiere aglomerate și angajări masive la disponibilizări și dificultăți financiare. Proprietarul companiei Erbașu Construcții și președintele Federației Constructorilor spune că proiectele care se încheie nu sunt înlocuite suficient de repede cu lucrări noi, pregătite pentru execuție.
Semnalul de alarmă vine după o perioadă de creștere puternică a activității. În august 2026, volumul lucrărilor de construcții a avansat cu aproape 36% față de aceeași lună din anul anterior, pe date ajustate sezonier. Pentru primele opt luni, creșterea a fost de aproximativ 15%.
Compania sa este implicată în proiecte publice de infrastructură. În ianuarie 2025, Construcții Erbașu a început lucrările pe lotul Suplacu de Barcău–Chiribiș al Autostrăzii Transilvania, în baza unui contract de 884,12 milioane de lei fără TVA, finanțat prin Programul Transport 2021–2027.
De la presiunea angajărilor la lipsa lucrărilor
La o conferință pe teme de concurență organizată împreună cu Consiliul Concurenței, antreprenorul a descris mobilizarea cerută firmelor pentru proiectele din ultimii ani. Constructorii și-au extins echipele și au investit în utilaje pentru a putea susține un volum ridicat de activitate.
„Până în aprilie, aduceți, aduceți, aduceți!”, a spus Erbașu, evocând solicitările de personal. El a vorbit despre șantiere cu 300, 800 sau chiar 1.000 de oameni, într-o perioadă în care firmele trebuiau să răspundă unei cereri foarte mari.
Problema apare, în evaluarea sa, atunci când această capacitate suplimentară rămâne fără lucrări. Investițiile făcute pentru perioadele de vârf trebuie amortizate, iar o reducere bruscă a activității poate consuma profitul obținut anterior și poate împinge companiile pe pierdere.
Comparația cu perioada dinaintea crizei din 2008
Erbașu compară riscul actual cu experiența anilor 2004–2008, când expansiunea imobiliară a determinat firmele să cumpere utilaje și să contracteze finanțări. Odată cu schimbarea condițiilor economice, o parte dintre aceste obligații au devenit greu de susținut.
Antreprenorul amintește situațiile în care echipamentele și vehiculele au ajuns înapoi la finanțatori, deoarece companiile nu și-au mai putut achita ratele. Pentru perioada următoare, avertismentul său privește tocmai legătura dintre reducerea încasărilor, creditele existente și investițiile care nu mai produc veniturile așteptate.
Proiectele noi nu sunt pregătite pentru execuție
În opinia constructorului, administrația nu a pregătit suficient trecerea de la proiectele PNRR la următoarele investiții. Efortul pentru finalizarea programului ar fi ocupat resursele instituțiilor, în detrimentul pregătirii unor lucrări care să poată începe imediat după încheierea celor vechi.
Erbașu estimează că asemenea discontinuități pot reduce puternic activitatea pentru trei luni, șase luni sau chiar un an. El menționează și licitațiile contestate pentru proiectele SAFE, susținând că investițiile există, dar nu se află încă în etapa în care să alimenteze efectiv șantierele.
Nici sectorul privat nu ar putea compensa integral lipsa marilor contracte de infrastructură, apreciază antreprenorul. Investitorii din construcțiile comerciale și rezidențiale sunt precauți. O revenire a lucrărilor este așteptată de Erbașu în 2028–2029, însă aceasta rămâne perspectiva sa asupra pieței.
Angajații disponibilizați pot fi greu de readus
Un contract semnat nu rezolvă imediat problema echipelor fără activitate. Erbașu arată că există lucrări care vor începe efectiv abia peste un an și jumătate, după proiectare. În acest interval, firmele trebuie să decidă câți angajați pot păstra.
Scenariul descris de el presupune menținerea unei părți dintre salariații cei mai buni și disponibilizarea celorlalți. Constructorul se teme că oamenii care găsesc între timp locuri de muncă în Occident nu vor mai reveni când șantierele din România vor avea din nou nevoie de ei.
Restanțele scad, dar dificultățile nu dispar
În privința plăților, Erbașu spune că statul a redus restanțele. Invocând date ale Ministerului Fondurilor Europene, el vorbește despre aproximativ 2 miliarde de euro achitate de la sfârșitul lunii septembrie și despre alte 1,2 miliarde de euro pe care firmele le-ar mai avea de încasat.
Antreprenorul precizează că există și constructori cu facturi neachitate pe alte programe, unde sumele sunt de ordinul miliardelor de lei. Situația ar fi mai puțin gravă decât la sfârșitul lui septembrie, fără ca problema plăților restante să fi fost eliminată.
O altă nemulțumire privește garanțiile de 10 ani cerute de CNAIR. Erbașu susține că firmele obțin greu scrisori bancare pentru asemenea perioade și consideră suficient un termen de cinci ani pentru identificarea viciilor de execuție. El vede oportunități și în reconstrucția Ucrainei, condiționate însă de parteneriate și de sprijin financiar.
