asigurări

companii

mai multe


bănci

companii
BNR a dat publicității un studiu extrem de interesant într-un moment în care discuțiile pe subiectul tratamentul firmelor cu capital majoritar autohton sunt din ce în ce mai aprinse.  „Pregătiţi pentru viitor? O nouă perspectivă asupra economiei României” este  realizat de Florian Neagu, Florin Dragu şi Adrian Costeiu, specialişti din cadrul Direcţiei de Stabilitate Financiară şi de Gestiune a Riscurilor din Banca Naţională și arată că autorităţile ar trebui să ofere în plan comercial acelaşi tratament firmelor cu capital majoritar autohton ca acela aplicat firmelor străine, pentru că numeroşi antreprenori se plâng de discriminare negativă din partea statului. „Balanţa de putere în economie după provenienţa acţionariatului va continua cel mai probabil să se dezechilibreze în favoarea firmelor cu capital acţionar majoritar străin. Pentru păstrarea echilibrelor macroeconomice, fiscale şi de stabilitate financiară, este nevoie în economie de o balanţă echilibrată de putere între cele două tipuri de firme”, se afirmă în concluziile studiului. Vezi și Revoltător! Încă o lege pentru Dragnea. PSD în genunchi

Cum a ajuns Răzvan Ionescu să-i ia locul lui Coldea! Planul lui Hellvig

Studiul analizează economia românească prin prisma unei mase critice de companii compusă din trei categorii de firme definite de autori pentru a surprinde evoluţia economiei între 1994 şi 2015. Cele trei categorii de firme sunt „veteranii în putere”, companiile de elită ale României şi întreprinderile de stat. Veteranii în putere (circa 52.000 de firme) sunt companiile care au peste 15 ani vechime şi a căror cifră de afaceri/număr de salariaţi/valoare adăugată a fost în creştere continuă, în condiţiile în care vârsta medie a unei firme în România este de şapte ani. Companiile de elită (circa 12.000) sunt cele mai productive firme, iar firmele de stat sunt incluse de autori în grupul masei critice, deşi mai au doar 4% din economie, pentru că sunt mari întreprinderi cu rol strategic. Conform evoluţiei masei critice a companiilor din ultimii 20 de ani, autorii afirmă că întreprinderile din acest nucleu, care susţine circa 55% din valoarea adăugată brută din economie,  nu vor putea ameliora semnificativ decalajul faţă de UE şi vor menţine România la un nivel al dezvoltării inovative şi bazate pe cunoaştere apropiat de cel din anii 2000. „Sectoarele care nu generează valoarea adăugată ridicată sau nu presupun cunoaştere avansată au fost în creştere aproape continuă în ultimele două decenii, ajungând la o pondere de 49% din VAB în decembrie 2015. Activităţile pe care le-am dori mai dezvoltate în viitor (high-tech şi knowledge intensiv) au o pondere sub 25% în totaul VAB produsă de masa critică, nivel relativ nemodificat din 2008 încoace”, se arată foarte pesimişti autorii. Ei afirmă că analiza ultimelor două decenii arată că România nu va ajunge prea curând la o structură şi un nivel de dezvoltare apropiate de cel al zonei euro. Vezi și Ultimă ORĂ! Aceștia sunt românii care au fost răniți în atentatul de la Londra

Confuzie în presa internațională! Cine e, de fapt, atacatorul de la Londra?

O condiţie ca firmele din masa critică să poată contribui într-un mod decisiv la accelerarea creşterii economice este, în opinia autorilor, remedierea unor vulnerabilităţi cronice de către autorităţile publice. Studiul arată că randamentul utilizării activelor (circulante şi imobilizate) este apropiat de valorile din ţările dezvoltate ale UE, însă productivitatea muncii din firmele din masa critică s-a îndepărtat în ultimii ani de valoarea medie europeană. „Diminuarea eforturilor făcute de firmele cu fiscalitatea forţei de muncă, oferirea de avantaje fiscale pentru companiile start-up din industria inovativă şi un sistem educaţional compatibil cu nevoile pieţei pot fi măsuri care să determine creşterea productivităţii”, spune studiul. De asemenea, concurenţa dată de firmele care au un comportament mai lax în ceea ce priveşte plata obligaţiilor fiscale sau care apelează la maximizări fiscale excesive este un factor de stres pentru companiile din masa critică, iar pe termen mediu şi lung trebuie avut în vedere ca această concurenţă să nu fie dublată de cea a firmelor din zona Euro. Autorii apreciază că economia Roânie nu poate deveni o forţă regională. „Planul ca economia României să devină o forţă regională sunt nerealiste, în condiţiile în care firmele româneşti nu au reuşit să treacă graniţă în mod direct, ci indirect prin relalizarea de exporturi.” Doar 134 de companii cu capital autohton au reuşit să treacă graniţa în perioada 2005-2015, iar ponderea acestor investiţii în PIB este de 0,18%, România fiind ultima ţară din regiune la acest indicativ. „Pe fondul tendinţelor protecţioniste în extindere, care se pare că vor caracteriza pe viitor relaţiile comerciale internaţionale, autorităţile ar trebui să monitorizeze la fel de intens volumul ISD realizat de firmele româneşti în străinătate, precum este monitorizat volumul ISB sosit în economia României din străinătate şi să promoveze o evoluţie mai echilibrată între cele două tipuri de ISD”, spune studiu. Pentru prima dată un studiu BNR pune pe masă adevărul despre puterea economiei locale, care din cauza corupţiei şi a lipsei guvernanţei corporatiste în întreprinderile de stat nu a reuşit să-şi formeze campioni regionali, precum Ungaria, Polonia sau Cehia. Fiecare dintre aceste ţări au zeci de mii de companii prezente în regiune, atât foşti sau actuali jucători de stat, cât şi noi întreprinderi. Astfel, ponderea în PIB a investiţiilor făcute de companiile din aceste ţări în străinătate este între 5 şi 10%. Analiza, publicată în caietele de studii nr. 46 ale BNR, avertizează autorităţile să găsească soluţii pentru ca „echilibrurile externe să nu se deterioreze în ipoteza în care firmele cu capital străin ar decide să iasă de pe piaţa românescă”. La momentul actual, capitalul autohton nu este capabil să contrabalanseze o asemenea mişcare a capitalului străin. Nu este prima dată când Banca Naţională intră pe teritoriul economiei reale, şi este bine că o face. Plecarea companiilor străine este spre exemplu de mare actualitate. Rămâne de văzut dacă închiderea, spre exemplu, a Alison Hayes, o companie de îmbrăcăminte cu 400 de angajaţi din Urziceni şi cea anunţată ieri a producătorului austriac de ambalaje Constantia Flexible Group de lângă Călăraşi (90 de angajaţi) nu sunt cumva expresia unui nou ciclu economic la care a ajuns economia românească astăzi, relatează Ziarul Financiar în ediția tipărită.
16:46

mai multe


burse

companii

Omul de afaceri Zoltan Teszari vrea să ofere posibilitatea mai multor acționari ai RCS & RDS să-și vândă acțiunile, motiv pentru care, potrivit unor surse de pe piața financiară, dorește să iasă pe bursă până la sfârșitul lunii mai. Orădeanul care deține în prezent 47% din capitalul firmei are ca obiectiv și atragerea unor investitori străini puternici care să vină cu forțe proaspete în companie

Vânzarea care se pregătește reprezintă 20-30% din acţiuni, ceea ce înseamnă o tranzacţie de 500-600 mil. euro. Compania de cablu, internet şi telefonie mobilă este evaluată între 1,5 şi 2 mld. euro, conform Ziarul Financiar.

Vezi și Dezvăluire incendiară! Colaborare între o firmă înființată de Ghiță și Ministerul Afacerilor Interne din Serbia

Conform ultimelor date, de la finalul lunii noiembrie, ceilalţi acţionari din RCS&RDS sunt Everest Trust - 14,6% în spatele căruia se află investitorul american Wayne Quasha, Eton Park cu 7,2%, Gustav Wurmbock, cu 3,79%, Matthias Eckert cu 3,29%, Ioan Ben­dei (omul de încredere al lui Teszari) cu 3,4%, Gheorghe Maftei cu 3,31%, Sfetozar Bugraski cu 3,2%. Un pachet de 14% din RCS este deţinut de alţi acţionari care nu sunt nominalizaţi în raportul companiei emis în no­iembrie 2016 odată cu vânzarea unor obli­gaţiuni şi refinanţarea unor datorii (bonduri de 350 mil. euro şi un credit de 1,7 mld. lei).

Pe 9 luni din 2016 RCS, care are operaţiuni în România, Ungaria, Spania şi Italia, a raportat venituri totale de 617 milioane de euro cu un profit operaţional (EBITDA) de 197 milioane de euro. Datoria netă totală a grupului era de 708 milioane de euro.

Vezi și Cât de bogat este Florin Călinescu – averea sa este impresionantă!

În 2015 RCS a raportat venituri de 750 mil. euro cu un EBITDA de 237 mil. euro.

Pentru operaţiune de ieşire la bursă şi găsirea de investitori care să cumpere între 20 şi 30% din acţiuni, RCS a angajat un consorţiu format din băncile Citi şi Deutsche Bank pentru piaţa globală, Wood din Cehia pentru investitorii din Europa Centrală şi de Est, BRD, Banca Transilvania şi Raiffeisen pentru piaţa locală.

Ieşirea pe bursă a RCS, companie care are creşterea cea mai mare de pe piaţa de telecom şi care, invidiată şi urâtă de ceilalţi competitori pentru stilul agresiv de câştigare de clienţi şi preţurile mici oferite, ar reprezenta un moment de glorie pentru Bursa de la Bucureşti, care are nevoie de companii private pentru a trece la un alt nivel. La finalul lui 2007 Teszari a mai încercat să iasă cu RCS pe bursă la Londra sau New York, dar operaţiunea a căzut întrucât începuse criza

15.03.2017

mai multe


fonduri de investiții

companii

Cel mai longeviv miliardar al lumii s-a stins din viață luni dimineață. David Rockefeller a murit în somn, din cauza unor probleme cu inima, informează rt.com.

La 101 ani, Rockefeller avea o avere estimată la 3,3 miliarde de dolari, potrivit Forbes, citată de economica.net. Prin intermediul fondului de investiții Europa Capital, acesta era prezent și pe piața imobiliară din România.

Europa Capital, parte din grupul financiar american Rockefeller, a dezvoltat în România alături de RPF Development două ansambluri rezidenţiale la Bucureşti: Vitan Residence şi Tineretului Park. În anul 2014, fondul de investiții deținut de David Rockefeller anunța pe site-ul oficial vânzarea a 150 de apartamente în complexul Vitan Residence.

De asemenea, Europa Capital mai are în dezvoltare în parteneriat cu spaniolii de la Graells & Llonch un parc industrial la Turda. Despre acest proiect, capital.ro informa în anul 2012 că va înghiţi, până la finalizare, circa 200 milioane euro și că viitoarele clădiri vor fi amplasate pe un teren de 22 ha.

Vezi și Război în PSD! Un personaj cheie dat afară din partid. Acum e noul Cioloș

Care ar fi adevărata avere a Ilenei Ciuculete

De necrezut! Protestatarii #Rezist vor să meargă la Bruxelles! Care este motivul

 
 
20.03.2017

mai multe


servicii financiare

companii
Vești nemaipomenite pentru profesori! Până în anul 2018, dascălii vor beneficia de creșteri semnificative ale salariilor. Potrivit Realitatea TV, remunerația unui profesor debutant va ajunge în urmtotii ani la aproape 3.300 de lei brut. Astfel, conform noilor grile de salarizare prezentate sindicatelor, un dascăl debutant cu studii superioare de scurtă durată ar urma să primească de la 1 ianuarie 2018 un salariu de aproape 2.600 de lei brut, cu peste 500 de lei în plus. Mai mult, până în 2021, acesta va încasa aproximativ 3.300 de lei brut. Totodată, leafa unui profesor cu o vechime de peste 25 de ani şi grad didactic 1 va porni de la 4.000 de lei brut şi va ajunge la peste 5.000 de lei brut.  Nici cadrele didactice din învățământul universitar nu vor fi lăsate fără majorări salariale. Leafa unui asistent va fi de 3.000 de lei brut, adică cu o mie de lei mai mult, şi va ajunge în patru ani la 3.400 de lei brut. Mai mult, un conferenţiar cu peste 25 de ani vechime va avea de la 1 ianuarie 2018 în jur de 6.600 de lei, iar un rector va câștiga peste 100 de milioane de lei. Vezi și Fosta avocată a Alinei Bica rupe tăcerea!

A murit cel mai vârstnic miliardar al lumii! Afacerile uriașe pe care le avea România

Românul care și-a cumpărat satul unde a copilărit! Cât a costat și în ce zonă se află

 
21.03.2017

mai multe


Nu uitaţi să daţi „Like”. În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.