România, printre țările cu cel mai bătrân parc auto din Europa
La 1 ianuarie 2026, pe drumurile din România circulau cu aproape 400.000 mai multe mașini fabricate înainte de 2006 față de finalul anului 2024, conform datelor publicate de specialiști în domeniu. Acest lucru plasează țara noastră în continuare în zona codașă a Europei în ceea ce privește gradul de înnoire al parcului auto. Vârsta medie a autoturismelor din România se situează la aproximativ 14,9 ani, cu mult peste media europeană, care este de circa 10 ani. Spre comparație, Grecia deține recordul negativ la nivel european, cu o medie de 17,3 ani, urmată de Estonia, cu 16,6 ani, și Cehia, cu 15,9 ani.
Datele arată că aproape 40% dintre mașinile care circulă în România au peste 20 de ani vechime, iar patru din zece autoturisme au mai mult de 17 ani. Acest fenomen este alimentat în principal de importurile masive de autovehicule second-hand din Europa Occidentală, acolo unde legislația privind emisiile poluante este mult mai strictă. Mașinile care nu mai pot circula în Germania, Franța sau Italia ajung pe piața românească, unde sunt achiziționate la prețuri accesibile de către românii care nu își permit un autoturism nou.
De ce românii cumpără mașini vechi la mâna a doua
Principalul motiv pentru care parcul auto românesc este îmbătrânit rapid este economic. Salariile medii din România rămân printre cele mai mici din Uniunea Europeană, iar prețurile mașinilor noi au crescut constant în ultimii ani, atât din cauza inflației, cât și a noilor reglementări privind emisiile și siguranța. O mașină nouă de clasă mică costă în prezent peste 15.000 de euro, o sumă inaccesibilă pentru majoritatea familiilor. De aceea, piața second-hand rămâne principalul canal de achiziție.
Conform datelor Autoscout24 și ale altor platforme de vânzări auto, românii preferă mașinile cu motoare diesel, fabricate înainte de 2010, deoarece acestea sunt percepute ca fiind mai fiabile și mai economice. Problema este că multe dintre aceste autovehicule au daune ascunse sau kilometrajul dat înapoi. Un studiu publicat de Auto Bild arată că vârsta medie a mașinilor second-hand verificate a crescut de la 9,4 la 10,2 ani, iar aproape 60% dintre vehiculele verificate aveau daune înregistrate, cu o valoare medie a reparațiilor de peste 16.500 de lei.
Impactul asupra mediului și a siguranței rutiere
Îmbătrânirea parcului auto are consecințe grave atât pentru mediu, cât și pentru siguranța rutieră. Mașinile vechi poluează mult mai mult decât cele noi, deoarece nu dispun de tehnologii moderne de filtrare a noxelor. Normele Euro 3 sau mai vechi, care încă circulă pe șoselele românești, eliberează în atmosferă cantități semnificative de particule fine, oxid de azot și hidrocarburi. Acest lucru contribuie la degradarea calității aerului în marile orașe și la creșterea numărului de cazuri de boli respiratorii.
Din punct de vedere al siguranței, mașinile vechi nu beneficiază de sisteme moderne precum frânare automată de urgență, asistență la menținerea benzii sau airbag-uri laterale. Rata accidentelor rutiere mortale din România rămâne una dintre cele mai mari din UE, iar starea tehnică precară a multor autovehicule este un factor important. Experții în siguranță rutieră atrag atenția că o mașină de 20 de ani are o structură mult mai rigidă și mai puțin absorbantă la impact decât un model nou, ceea ce crește riscul de deces sau de vătămare gravă în caz de coliziune.
Programul Rabla și eforturile de înnoire
Guvernul român a încercat să stimuleze înnoirea parcului auto prin Programul Rabla, care oferă prime de casare pentru mașinile vechi. Deși programul a avut succes în anumite ediții, efectul său asupra parcului auto general a fost limitat. Ministrul Mediului, Tanczos Barna, a declarat că obiectivul autorităților este de a scoate cel puțin 250.000 de automobile mai vechi de 15 ani de pe șosele până în 2026. Cu toate acestea, ritmul importurilor de second-hand depășește cu mult ritmul casărilor.
Începând cu 2026, România a introdus interdicția importurilor de mașini cu norme Euro 3 sau mai mici, o măsură menită să oprească afluxul de vehicule foarte poluante. Specialiștii sunt însă sceptici că această măsură va avea un impact major, deoarece piața neagră și falsificarea documentelor tehnice rămân probleme persistente. În plus, mulți români care dețin astfel de mașini nu își permit să le înlocuiască cu modele mai noi, chiar și cu sprijinul programelor guvernamentale.
Perspectiva viitorului: electric vs. second-hand
Tranziția către mobilitatea electrică, promovată la nivel european, pare încă departe pentru majoritatea românilor. Mașinile electrice noi sunt și mai scumpe decât cele cu motoare termice, iar infrastructura de încărcare este subdezvoltată, în special în zonele rurale și în orașele mici. De aceea, pentru următorii ani, piața auto românească va continua să fie dominată de mașini la mâna a doua, importate din Vestul Europei.
Experții estimează că, fără o creștere semnificativă a veniturilor populației și fără o politică fiscală mai agresivă împotriva mașinilor vechi, parcul auto românesc va rămâne îmbătrânit. Soluțiile propuse includ subvenționarea masivă a achiziției de mașini noi, extinderea creditelor auto cu dobânzi reduse și dezvoltarea unor piețe second-hand transparente, unde istoricul vehiculelor să fie verificabil. Până atunci, rablele bătrânului continent vor continua să găsească un al doilea cămin în garajele românilor.
Surse: auto-bild.ro, oradesibiu.ro, profit.ro, vavedem.ro, a7tv.ro, autoscout24.ro, cautimasina.ro
