Sistemul de supraveghere rutieră din România a suferit o transformare majoră în 2026. Dacă până acum câșiva ani șoferii se temeau doar de radarele mobile ale Poliției Rutiere și de camerele de rovinietă, acum o rețea extinsă de radare fixe monitorizează traficul pe autostrăzi și drumuri naționale. Aceste dispozitive, dotate cu tehnologie de recunoaștere automată a numerelor de înmatriculare, pot detecta depășirile de viteză, circulația pe banda de urgență sau alte abateri și pot trimite amenzile direct prin poștă către șoferi. Pentru mulți conducători auto, vechile zile ale radarelor ascunse după copaci par acum un nostalgie inofensivă.
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a anunțat o listă preliminară cu zonele unde noile radare fixe vor fi montate. Primele sisteme au apărut pe autostrăzile București-Pitești, București-Constanța și București-Ploiești, adică pe cele mai circulate artere din țară. De asemenea, dispozitive noi au fost instalate pe drumurile naționale DN1, DN2, DN6 și DN7, segmente cunoscute pentru numărul mare de accidente cauzate de viteză. Sistemul, cunoscut sub denumirea de e-Sigur, este operațional de la începutul anului 2025 și a fost dezvoltat pentru a reduce mortalitatea rutieră.
Cum funcționează sistemul e-Sigur
Radarele fixe sunt conectate la o platformă centralizată care procesează imaginile și datele în timp real. Când un autovehicul trece cu viteză peste limita legală, camera fotografiază numărul de înmatriculare și înregistrează viteza exactă. Informațiile sunt comparate cu baza de date a Poliției Române, iar procesul-verbal de contravenție este emis automat. Șoferul primește amenda prin poștă, la adresa din buletin, în termen de câșva zile de la comiterea faptei. Sistemul elimină subiectivismul și reduce semnificativ timpul de soluționare.
Conform explicațiilor oficiale, e-Sigur nu este un radar clasic care măsoară viteza instant, ci un sistem de monitorizare continuă. Dispozitivele pot calcula viteza medie pe un anumit segment de drum, prin compararea timpilor de trecere între două puncte. Această metodă face imposibilă păcălirea sistemului prin frânare la momentul trecerii pe lângă cameră. De asemenea, radarele pot detecta alte tipuri de abateri, precum traversarea liniilor continue, circulația pe benzile interzise sau nepreluarea priorității.
Unde sunt amplasate noile radare
Autostrada A1, București-Pitești, a primit radare fixe în zonele cu curbă periculoasă și în apropiere de nodurile rutiere. Autostrada A2, București-Constanța, este monitorizată în special pe sectorul de la Fetești la Cernavodă, unde vitezele mari au dus la numeroase accidente. Autostrada A3, București-Ploiești, are dispozitive la intrarea și la ieșirea din Capitală. Pe drumurile naționale, DN1, drumul spre Brașov, este supravegheat în zona Comarnicului și pe Valea Prahovei, iar DN2, drumul spre Moldova, are radare în apropiere de Urziceni.
Lista completă a locațiilor este publicată pe site-ul CNAIR și este actualizată periodic. Șoferii sunt sfătuiți să consulte această hartă înainte de a pleca la drum, deoarece noi puncte de monitorizare sunt adăugate constant. Unor segmente li se vor adăuga curând și camere pe autostrăzile A10 Sebeș-Turda și A11 Arad-Oradea, pe măsură ce acestea devin operaționale la capacitate maximă.
Amenzi, puncte de penalizare și contestații
Contravențiile depistate de radarele fixe se sancționează conform Codului Rutier. Depășirea vitezei cu până la 20 de kilometri pe oră peste limită atrage 2-3 puncte de amendă și 2 puncte de penalizare. Depășirile mai mari pot duce la suspendarea permisului pentru 30, 60 sau 90 de zile, în funcție de gravitate. Suma amenzii variază de la câșteva sute de lei la câșteva mii, iar în cazurile grave se poate ajunge chiar la dosar penal.
Șoferii au dreptul să conteste amenda în termen de cincisprezece zile de la primire. Contestația se depune la instanța de judecată competentă din localitatea în care s-a produs abaterea. Avocații specializați în drept rutier spun că există șanse de câștig atunci când se pot demonstra erori tehnice ale aparatului, lipsa semnalizării corespunzătoare sau nerespectarea procedurii de întocmire a procesului-verbal. Cu toate acestea, procentul de contestații admise este mic, deoarece sistemul e-Sigur are o rată mică de erori.
Reacții și dezbateri publice
Introducerea radarelor fixe a stârnit dezbateri aprinse. Unii șoferi susțin că este o măsură benefică, care disciplinează traficul și salvează vieți. Alții o consideră o formă de taxare mascată, argumentând că scopul real este colectarea de venituri la buget, nu siguranța rutieră. Asociațiile de automobiliști au criticat lipsa semnalizării preventive suficiente și au cerut ca toate punctele de control să fie anunțate din timp, conform legii.
Statisticile preliminare arată însă o reducere a numărului de accidente grave pe segmentele dotate cu radare fixe. Pe autostrada A2, de exemplu, numărul accidentelor mortale a scăzut cu 15 la sută în primele șase luni de funcționare a sistemului. Poliția Rutieră consideră acest rezultat o confirmare a eficienței și anunță extinderea rețelei. Pentru șoferii onești, radarele fixe nu reprezintă un pericol, ci doar un memento că respectarea regulilor este monitorizată constant.
Ce trebuie să știe fiecare șofer
Statisticile preliminare arată însă o reducere a numărului de accidente grave pe segmentele dotate cu radare fixe. Pe autostrada A2, de exemplu, numărul accidentelor mortale a scăzut cu 15 la sută în primele șase luni de funcționare a sistemului. Poliția Rutieră consideră acest rezultat o confirmare a eficienței și anunță extinderea rețelei. Pentru șoferii onești, radarele fixe nu reprezintă un pericol, ci doar un memento că respectarea regulilor este monitorizată constant.
A1, A2, A3, primele autostrăzi cu radare fixe
DN1, DN2, DN6, DN7, drumuri naționale monitorizate
e-Sigur, sistemul operațional din 2025
Amenzi primite direct acasă, prin poștă
15 zile, termenul de contestație a amenzii
Surse: Libertatea, Promotor, Capital.
