Radu Tudor 'traduce' mesajul șefului SRI: 'Esența mesajului transmis de Hellvig se poate rezuma astfel'

Jurnalistul Radu Tudor explică, într-o postare pe pagina de socializare, mesajul directorului Serviciului Român de Informații, Eduard Hellvig.

Radu Tudor susține, pe blogul personal, că esența mesajului transmis de șeful SRI este aceea că România trebuie să scape definitiv de molima numită securism.

„Pe fondul unor dezbateri publice despre nevoia unui nou cadru legal privind securitatea nationala, Directorul SRI Eduard Hellvig a decis sa apeleze la o aparitie publica, fapt extrem de rar in mandatul sau.

Esenta mesajului transmis de Hellvig se poate rezuma astfel : Romania trebuie sa scape definitiv de molima numita securism. In diversele ei forme mutante de manifestare, in atitudinea institutionala sau personala, in obsesia maladiva a unora de a face rau intentionat altora, fara vreo ratiune sau dovada intrinseca de abuz ori ilegalitate.

Securism inseamna exact opusul democratiei.

De la manipulare, conspiratii, stiri false, comenzi pentru executia publica a unor persoane, otravuri de toate formele turnate abil in ureche sau mai nou postate pe retelele de socializare. Pana la politie politica, jaful si abuzul ca vocatie a puterii sau preocuparea maladiva de a prestabili tinte carora sa le gasesti tu ceva pana la urma, orice.

Celebrul dicton sovietic : Nu exista oameni nevinovati, doar oameni de care nu ne-am ocupat indeajuns reprezinta chintesenta securismului larg raspandit si astazi.

Mesajul lui Eduard Hellvig seamana destul de mult cu un reper pe care chiar directorul SRI l-a invocat : Punctul 8 al Proclamatiei de la Timisoara.

Dezbaterea pro si contra noilor legi privind securitatea nationala e foarte sanatoasa. Trebuie sa ne asiguram ca vom avea niste legi bune, perfect compatibile cu statutul nostru de membru NATO si UE.

Vad in aceste dezbateri si unele derapaje ce incearca sa sugereze brutal ca aceste noi legi au ceva de-a face cu practicile fostului Departament al Securitatii Statului.

Cateva simple intrebari : pe vremea comunismului si a DSS, existau dezbateri publice? Existau proiecte care circulau si care erau supuse unor critici? Exista libertatea de exprimare si de acuzare? Aveam presa libera? Legile DSS erau dezbatute si votate intr-un for liber, democratic? Se organizau dezbateri televizate, la radio sau in presa scrisa in legatura cu aceste legi?

Cred ca raspunsurile date acestor intrebari ne arata cat de rationala este invocarea DSS azi, cu o usurinta demna de o memorie mai buna.

Securitatea a disparut. Securismul insa, ca forma suprema de manifestare a raului, cunoaste azi mai multe mutatii decat SARS COV 2”, spune Tudor.