Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Raluca Turcan, a anunță investiții fără precedent, pentru prima dată în ultimii 30 de ani, asistența socială.
Turcan spune, marți, că, atât prin PNRR, cât și prin operaționalizarea finanțărilor disponibile prin viitoarele programe operaționale – Programul Operațional Educație și Ocupare și Programul Operațional Incluziune și Demnitate Socială 2021-2027, România va beneficia, cumulat, în următorii ani, de circa 6,3 miliarde de euro fonduri europene, pentru domeniile ocupare și formare profesională, incluziune și protecție socială.
„Am discutat astăzi, alături de structurile din minister, despre planul de acțiune atât în ceea ce privește implementarea investițiilor și reformelor din cadrul PNRR, cât și operaționalizarea finanțărilor disponibile prin viitoarele programe operaționale – Programul Operațional Educație și Ocupare și Programul Operațional Incluziune și Demnitate Socială 2021-2027. Cumulat, în următorii 9 ani domeniile ocupare și formare profesională, dar și incluziune și protecție socială vor beneficia de o alocare totală de aproximativ 6,3 miliarde euro fonduri europene.
La începutul anului, când am adus in discuție schimbarea sistemului de asistență socială și înlocuirea cu investiții a ajutorului social care acum ține oamenii în vulnerabilitate, am fost criticată.
Argumentele aduse au fost că o astfel de schimbare ar afecta categorii vulnerabile, reducând „sprijinul” pentru oameni in nevoie. În plus, reacția generală a fost de scepticism și neîncredere față de promisiunea investițiilor. Răspunsul pe care l-am dat a fost că Ministerul Muncii se va folosi de PNRR care oferă, poate pentru prima dată în 30 de ani, posibilitatea investițiilor în asistența socială.
Schimbările pe care le-am început în sistemul de asistență socială sunt ireversibile și duc la modernizarea sistemului. Si nu spun vorbe mari. Aceste schimbari sunt ireversibile pentru că le reflectă și le întâlnesc pe cele din societatea românească. Faptul că românii consideră necesar un ajutor mai consistent pentru categoriile vulnerabile, dacă statul arată că-i poate ajuta și cu servicii de calitate pe cei în nevoie, nu doar bani; iar cei vulnerabili social, care pot munci și li se oferă un job, sunt susținuți cu ajutor de la stat pentru a deveni din asistați, angajați.
În ce constau concret, aceste schimbări pe care le-am început:
🔹️ mutarea accentului dinspre beneficii financiare spre servicii integrate (servicii medicale, educaționale, îngrijiri la domiciliu, consiliere)
🔹️ respectarea regulii ca finanțarea să urmeze beneficiarul, după modelul din sistemul de educație.
Am deschis piața spre competiția de servicii în asistența socială pentru ca autoritățile locale să poată contracta serviciile de care au nevoie, conform profilului persoanelor vulnerabile din comunitate, iar aceste servicii să fie de calitate și la un preț accesibil și am consolidat serviciul public de asistență socială (SPAS) prin stabilirea unor atribuții clare și asigurarea numărului necesar de asistenți sociali.
De ce avem nevoie de o piață liberă de servicii sociale❓
➡️Pentru că acum, deşi avem aproape jumătate din populaţie în mediul rural, avem doar 7% din serviciile sociale furnizate aici. În zonele rurale, capacitatea serviciilor publice de asistenţă socială de a furniza servicii sociale este redusă și nicio unitate administrativă nu respectă regula de un asistent social la 300 de beneficiari.
Așa funcționează statul acum, fără să respecte legea asistenței sociale, în condițiile în care există situații, izolate însă, de ONG-uri sau fundații care au proiecte de asistență pe fonduri europene și care oferă servicii integrate la un nivel la care statul pare incapabil.
Toate aceste acțiuni care modernizează domeniul asistenței sociale sunt consolidate de reforme pe care ministerul Muncii le-a propus în PNRR și pentru care primim fonduri nerambursabile:
🔹️ prevenirea separării copiilor de familie – o nouă lege care va pune în aplicare măsurile de prevenție de exemplu, consiliere și sprijin pentru părinți și copii , dublata de investiții pentru o rețea de 150 de centre de zi, dintre care cel puțin 10 % să se afle în comunitățile cu o populație romă semnificativă, pentru a preveni separarea copiilor de familie
🔹 ️dezinstituționalizare pentru persoanele cu dizabilități – un cadru legislativ care să definească un „parcurs de trai independent” și investiții in 55 de noi servicii comunitare pentru persoanele cu dizabilități care să ofere activități pentru cel puțin 4.870 de persoane cu dizabilități într-un interval de 4 ani, pentru a le asigura un trai independent
🔹️ implementarea venitului minim de incluziune , alături de Platforma digitală care sprijină această reformă va fi dezvoltată în cadrul pilonului II – componenta 7, transformare digitală
🔹️ reducerea muncii nedeclarate – legea de instituire a sistemului de tichete de muncă pentru stimularea formalizarii muncii pentru lucrătorii casnici care sunt în prezent înregistrați ca șomeri sau inactivi
În plus, pentru prima dată, în perioada de programare 2021-2027 vom avea în premieră Programul Operațional Incluziune și Demnitate Socială 2021-2027, primul program european din România pe fonduri europene dedicat persoanelor vulnerabile și combaterii sărăciei.”, spune Raluca Turcan.
Vezi și
Opinie: Dan Barna și Dacian Cioloș, acești Gigi Becali și Mitică Dragomir ai politicii românești