Stare de alertă energetică națională, declarată pentru august 2026
Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat stare de alertă energetică națională pentru luna august 2026, ca urmare a secetei prelungite și a scăderii producției de energie electrică. Prima Pagină a relatat că măsura vine după oprirea unor unități de la centrala nuclearoelectrică de la Cernavodă și a altor capacități termice, ceea ce a redus marja de siguranță a sistemului energetic național. În acest context, Bolojan a făcut un apel public către companii și autorități locale să reducă consumul de energie pe durata stării de alertă.
Libertatea.ro a precizat că premierul a cerut economisirea energiei, însă expertul Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, a explicat pentru Antena 3 că, în urma stării de alertă anunțate, nu există posibilitatea ca autoritățile să impună măsuri de raționalizare a consumului. Aceasta ar însemna decizii politice suplimentare. Scenariul raționalizării rămâne însă pe masă dacă situația se înrăutățește. Deocamdată, apelul este unul voluntar, dar tonul oficial sugerează că măsurile pot deveni obligatorii.
Ce înseamnă raționalizarea consumului pentru români
Raționalizarea energiei electrice presupune restricții programate ale alimentării pentru anumite categorii de consumatori sau în anumite intervale orare. Alba24.ro a relatat că Ilie Bolojan le cere românilor să reducă voluntar consumul de energie între orele 20:00 și 23:00, interval în care cererea este maximă. Dacă măsura devine obligatorie, românii ar putea fi nevoiți să renunțe la utilizarea aparatelor electrice mari, cum ar fi mașinile de spălat, aerul condiționat și boilerele, în această fereastră.
Pentru industrie, raționalizarea ar însemna posibile opriri programate ale producției sau trecerea la schimburi de noapte, când consumul este mai mic. Horeca și centrele comerciale ar trebui să reducă iluminatul și să limiteze funcționarea echipamentelor de climatizare. iDevice.ro a notat că personalități publice precum Lucian Mîndruță și Moise Guran au răspuns pozitiv apelului lui Bolojan, exemplificând măsuri de economisire și chiar injectare de energie în rețea de către cei cu panouri fotovoltaice.
Cauzele crizei: seceta și oprirea capacităților
Situația energetică s-a deteriorat rapid din cauza secetei severe care a redus producția hidroelectrică și a afectat răcirea centralelor termice. Centrala de la Cernavodă, care asigură aproximativ 20% din producția națională de electricitate, a înregistrat opriri neplanificate ale unor unități, ceea ce a tensionat și mai mult balanța dintre cerere și ofertă. Temperaturile extreme din august au crescut cererea de aer condiționat, amplificând deficitul.
România a devenit importator net de electricitate în anumite ore, ceea ce pune presiune asupra prețurilor. Piața spot a energiei a înregistrat valori ridicate, iar unii furnizori au început să transmită aceste costuri către consumatori. Experții în energie avertizează că, fără investiții în capacități noi și în rețea, astfel de crize vor deveni ciclice.
De când ar putea intra în vigoare măsuri obligatorii
Deocamdată, raționalizarea este doar un scenariu prezentat, nu o măsură activă. Starea de alertă permite Guvernului să ia decizii rapide, dar impunerea unor restricții obligatorii ar necesita emiterea unor ordonanțe de urgență separate. Antena 3 a citat surse din domeniu care spun că, dacă temperaturile rămân ridicate și capacitățile de producție nu revin, măsurile obligatorii ar putea fi anunțate în a doua decadă a lunii august.
Până atunci, autoritățile mizează pe responsabilitatea civică. Companiile de distribuție au început să trimită notificări consumatorilor industriali, rugându-i să-și adapteze consumul. În plan european, România poate apela la mecanismele de solidaritate, dar procedura este birocratică. Rezolvarea pe termen scurt depinde de vreme: o ploaie și o răcorire ar reduce presiunea pe sistem. Până atunci, românii sunt sfătuiți să folosească energia cu chibzuință.
Surse: primapagina.ro, libertatea.ro, antena3.ro, alba24.ro, idevice.ro
