România a ajuns să plătească de aproape șapte ori mai mult pentru energia electrică reimportată seara din Bulgaria, comparativ cu sumele încasate pentru energia vândută bulgarilor la prânz, în luna aprilie 2026. Această situație ridică semne de întrebare serioase despre strategia energetică a țării noastre și despre modul în care gestionăm tranziția către energia verde.
Disproporția prețurilor: 50 euro vs 350 euro pe MWh
Potrivit unei analize realizate de președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, România a exportat în aprilie energie electrică la prețuri medii de aproximativ 50 de euro pe MWh. În aceleași săptămâni, țara noastră a fost nevoită să importe energie în orele de vârf de seară la prețuri care au urcat până la 250-350 de euro pe MWh, ajungând uneori chiar și la 700 de euro pe MWh în momentele de vârf.
"Diferența nu este doar o anomalie de piață. Este radiografia unei vulnerabilități structurale. Este parte a răspunsului de ce România are prețuri mari la energie. Este parte a răspunsului că nu contează cât produci, ci când produci", explică specialistul.
Cifrele care spun totul: 33,4 milioane euro importuri vs 5 milioane euro exporturi
Datele analizate de AEI arată că în aprilie 2026, România a importat energie electrică din Bulgaria în valoare de aproximativ 33,4 milioane de euro, în timp ce exporturile către Bulgaria au însumat doar circa 5 milioane de euro. Deși cantitatea importată a fost doar de aproximativ două ori mai mare decât cea exportată, valoarea financiară a importurilor a fost de aproape șapte ori mai ridicată.
Acest dezechilibru major reflectă diferența dintre energia ieftină exportată de România în orele de surplus și energia scumpă reimportată în orele de vârf de consum. Și partea cea mai importantă este că o parte a acestei energii a fost intermediată de bateriile bulgărești, ceea ce arată o schimbare de paradigmă în regiune.
România produce, Bulgaria câștigă: Paradoxul energetic regional
În urmă cu doar câțiva ani, România părea favorită clară în cursa energetică regională. Avea mai mult solar, mai mult eolian, mai multe resurse naturale și o piață considerabil mai mare decât Bulgaria. În statistici, România arăta ca viitorul hub energetic al Europei de Sud-Est.
Astăzi însă, realitatea pieței începe să spună altceva. România produce, Bulgaria câștigă. Aprilie 2026 ar putea rămâne în istorie ca momentul în care s-a văzut limpede că nu mai contează doar cine produce energie. Nu contează când produce. Contează cine controlează flexibilitatea. Iar aici Bulgaria începe să câștige.
Grid-Forming vs Grid-Following: Tehnologia care face diferența
Diferența crucială dintre cele două țări constă în abordarea tehnologică. România continuă să gândească energia în logica veche, construind tot mai multe capacități de producție, în timp ce Bulgaria a înțeles mai repede noua logică energetică europeană.
Într-un sistem dominat de solar și eolian, adevărata putere nu mai este producția brută, ci capacitatea de a muta energia în timp și mai ales de a folosi baterii „grid-forming" capabile să creeze și să stabilizeze rețeaua electrică, nu doar să urmeze o rețea existentă.
În România, conform unor informații din spațiul public, aproximativ 95% dintre bateriile instalate sunt de tip Grid-Following. Aceste sisteme urmăresc rețeaua existentă, dar nu pot stabiliza independent sistemul. În Bulgaria, aproximativ 20% dintre baterii sunt deja Grid-Forming, ceea ce înseamnă baterii capabile să ofere inerție sintetică, stabilizare de frecvență și suport real pentru o rețea dominată de regenerabile.
Investițiile în stocare: Bulgaria vs România
Bulgaria a depășit deja 2 GW putere instalată în baterii și aproape 8 GWh capacitate de stocare. Mai mult, are în dezvoltare alte proiecte pentru a ajunge la 4 GW în următorii ani. România are aproximativ 10.100 MW instalați în eolian și fotovoltaic, inclusiv prosumatori, în timp ce Bulgaria are doar aproximativ 6.700 MW.
Și totuși, Bulgaria începe să monetizeze mai bine tranziția energetică. De ce? Pentru că Bulgaria a investit masiv în sisteme de stocare, în timp ce România încă încearcă să adapteze infrastructura trecutului.
Practic, România produce energie ieftină la prânz, Bulgaria o stochează în baterii, iar România o cumpără înapoi seara la prețuri explozive. Aceasta este esența întregii povești și o lecție despre importanța strategiei energetice pe termen lung.
Surse: Agerpres, Asociația Energia Inteligentă (AEI)
