România conduce clasamentul european al îmbunătățirii raportului dintre prețurile locuințelor și veniturile populației, potrivit datelor Eurostat pentru perioada 2015–2025. Indicatorul a scăzut cu 42,8%, cea mai puternică reducere din Uniunea Europeană. Pentru cumpărători, vestea arată că veniturile au avansat mai repede decât prețurile caselor, nu că apartamentele s-au ieftinit.
Rezultatul contrastează cu tendința europeană, unde cumpărarea unei locuințe a devenit, în medie, mai dificilă în raport cu evoluția veniturilor. Totuși, primul loc ocupat de România privește schimbarea unui indicator pe durata unui deceniu, nu numărul caselor noi construite și nici intențiile de cumpărare ale populației.
Ce măsoară primul loc al României
Raportul analizat compară evoluția prețurilor locuințelor cu evoluția veniturilor pe locuitor ale gospodăriilor. El urcă atunci când casele se scumpesc mai repede decât cresc veniturile și coboară când veniturile avansează într-un ritm superior. Dacă ambele componente se modifică în același ritm, raportul rămâne neschimbat.
Scăderea de 42,8% înregistrată în România descrie, așadar, o apropiere între posibilitățile financiare ale populației și evoluția pieței imobiliare. Cifra nu trebuie citită drept o reducere cu același procent a prețului unui apartament. Sunt două măsurători diferite, iar confundarea lor ar schimba complet sensul datelor.
Nici comparația dintre state nu stabilește unde se găsește cea mai ieftină casă. O îmbunătățire mai mare față de anul de referință arată direcția și amploarea schimbării, nu poziția absolută a fiecărei țări în privința accesibilității.
Europa merge în direcția opusă
La nivelul Uniunii Europene, raportul dintre prețurile locuințelor și venituri era în 2025 cu 6,8% peste nivelul din 2015. Pe ansamblul ultimului deceniu, prețurile au crescut astfel mai repede decât veniturile gospodăriilor. România se află printre statele care au mers împotriva acestei tendințe.
Datele arată creșteri ale indicatorului în 17 state membre și scăderi în alte zece. Diferențele sunt importante pentru interpretarea mediei europene: aceasta reunește piețe în care presiunea financiară asociată locuințelor s-a accentuat și piețe în care raportul dintre cele două componente s-a îmbunătățit.
Prin urmare, evoluția europeană nu descrie în mod identic situația fiecărei țări. Aceeași perioadă a adus schimbări opuse, chiar dacă toate statele sunt evaluate prin aceeași relație dintre prețuri și venituri.
Țările cu cele mai mari diferențe
Portugalia a înregistrat cea mai mare creștere a raportului, de 60,8%. Urmează Țările de Jos, cu 34,3%, Ungaria, cu 26,5%, Cehia, cu 25,8%, și Spania, cu 24,5%. În aceste state, evoluția prețurilor a depășit evoluția veniturilor într-o măsură mai mare decât media Uniunii Europene.
La polul opus, România este urmată de Finlanda, unde indicatorul a scăzut cu 25,2%, și de Bulgaria, cu o reducere de 16,2%. Clasamentul surprinde astfel diferențe consistente între țări, fără să ofere însă prețul concret pe care îl plătește un cumpărător într-un anumit oraș.
De la statistici la bugetul familiei
Accesibilitatea unei locuințe poate fi analizată și prin numărul de ani de venit necesari pentru cumpărarea acesteia. Acest indicator complementar apropie discuția de efortul financiar efectiv, pe care simpla modificare procentuală a raportului dintre prețuri și venituri nu îl exprimă integral.
Pentru un potențial cumpărător, întrebarea practică rămâne cât din venitul disponibil trebuie alocat achiziției și pentru cât timp, nu numai cum arată clasamentul european.
Contează, de asemenea, costul finanțării printr-un credit ipotecar. Pentru o gospodărie care nu achită integral locuința din economii, evaluarea achiziției include și finanțarea, nu doar prețul cerut. Tocmai de aceea, îmbunătățirea statistică nu reprezintă automat confirmarea că orice familie își permite casa dorită.
Ce arată comparația cu media istorică
Eurostat urmărește și un raport standardizat, care compară situația cu media pe termen lung, începând din anul 2000. La nivel european, acesta evidențiază două vârfuri: în 2007, înaintea crizei financiare globale, și în 2022. Indicatorul depășea atunci media istorică cu 7,9%, respectiv 7,4%.
În 2014, raportul coborâse cu 6,4% sub media pe termen lung. După vârful din 2022, a scăzut în 2023 și 2024, iar în 2025 s-a situat foarte puțin deasupra mediei, cu 0,03%. Privite împreună, aceste date arată atât ciclurile pieței europene, cât și particularitatea evoluției României în ultimul deceniu.
Surse: Antena 3 CNN.
