Românii au început să-și retragă banii din conturile de economii și din depozitele bancare, îngrijorați de evoluția inflației și de randamentele tot mai mici oferite de bănci. Datele din iunie 2026 arată o scădere a soldurilor depozitare, confirmând o tendință începută încă din primul trimestru al anului.
Scăderea depozitelor, confirmată de date
Potrivit datelor publicate de Profit.ro, excedentul de lichiditate al sectorului bancar în raport cu Banca Națională a României a scăzut cu aproape un sfert în iunie față de mai, atingând cel mai redus nivel din acest an. Această evoluție reflectă, în parte, retragerile masive ale populației din conturile de economii.
Stiripesurse.ro a relatat că valoarea totală a depozitelor bancare ale românilor cu sume mai mari de 100.000 de euro s-a redus cu aproape 300 de milioane de euro în al doilea trimestru din 2026. Este o tendință începută în primul trimestru, când scăderea era de aproximativ 500 de milioane de euro, și accentuată în trimestrul al doilea, cu încă 2.500 de persoane ieșite din categoria deponenților cu economii mari.
Dobânzile, principalul motiv al retragerilor
Principalul factor care îi determină pe români să-și retragă banii este scăderea continuă a dobânzilor la depozite. Conform DCBusiness, depozitele în lei, cu o pondere de 68,2% în totalul depozitelor clienților neguvernamentali, au scăzut cu 0,5% față de luna martie 2026, până la 459,033 miliarde lei. Comparativ cu luna aprilie 2025, acestea s-au majorat cu 4,4%, însă în termeni reali, ajustați la inflație, randamentul este negativ.
Analiștii financiari atrag atenția că ratele reale la depozitele bancare și creditele acordate de bănci înregistrează de nouă până la douăsprezece luni de când au trecut din nou în teritoriu negativ. În condițiile accelerării inflației, a menținerii ratei cheie de către BNR și a unui excedent de lichiditate, ratele de dobândă au continuat să scadă, atât nominal, cât și real.
Unde se duc banii retrși
O parte dintre români aleg să-și păstreze economiile în numerar, temându-se de instabilitatea financiară. Alții investesc în active considerate mai sigure, cum ar fi aurul sau proprietățile imobiliare. O categorie tot mai numeroasă de deponenți orientează fondurile către titlurile de stat, care oferă, în continuare, randamente mai atractive decât depozitele bancare.
Conform publicației Cotidianul, indicele de încredere în economia românească s-a contractat sever în iunie și a ajuns la cea mai redusă valoare de după primul lockdown din pandemia COVID-19. Toate sectoarele sunt în scădere, însă cea mai mare contracție a înregistrat-o sectorul serviciilor, ajuns la un nivel similar celui din vara lui 2020.
Perspective pentru a doua jumătate a anului
Bancherii estimează că tendința de retragere a depozitelor se va menține și în lunile următoare, dacă Banca Națională a României nu va majora rata dobânzii de politică monetară. Unii analiști anticipează însă o stabilizare a pieței în toamnă, odată cu potențiala încetinire a inflației.
Până atunci, competiția între bănci pentru atragerea deponenților s-a intensificat. Mai multe instituții financiare au lansat oferte promotionale concentrate pe termene scurte, de patru-cinci luni, unde dobânzile sunt chiar mai mari decât cele oferite pentru depozitele la doisprezece luni. Obiectivul este atragerea de fonduri proaspete și păstrarea clienților existenți.
Efectul asupra creditării
Scăderea depozitelor a avut un efect direct asupra creditării. Conform datelor publicate de Ziarul Financiar, creditarea frânează în 2026, în condițiile în care băncile devin mai prudente în acordarea de împrumuturi. Populația și firmele au depozite în creștere la început de an, însă tendința s-a inversat în al doilea trimestru.
Profitul sistemului bancar a scăzut semnificativ la începutul lui 2026, atingând cea mai mică rentabilitate din ultimii patru ani. Rata creditelor neperformante a crescut ușor, iar randamentul capitalurilor este la cel mai redus nivel de după 2022. Acești indicatori reflectă o încetinire economică care îi determină pe români să fie mai precauți cu banii.
Alternativa titlurilor de stat
În fața dobânzilor mici la bancă, mulți români au migrat către titlurile de stat. Conform Wall-Street.ro, Ministerul Finanțelor a lansat noi emisiuni de certificate de trezorerie și obligațiuni de stat în iunie 2026, atrăgând fonduri semnificative de la populație. Statul a ieșit pe piață după bani, dorind să împrumute 7,6 miliarde de lei în iunie.
Titlurile de stat Tezaur, disponibile pe maturități de 1, 3 și 5 ani, oferă randamente mai atractive decât depozitele bancare. Această situație paradoxală, în care statul plătește mai mult pentru banii împrumutați de la cetățeni decât băncile, a accelerat retragerea depozitelor din sistemul financiar privat.
Măsurile BNR
Banca Națională a României menține o poziție de așteptare, fără să modifice rata dobânzii de politică monetară. Analiștii consideră că BNR ar putea amâna orice decizie de majorare a ratei cheie până în toamnă, când vor fi disponibile date mai clare privind evoluția inflației. Până atunci, românii vor continua să caute alternative la depozitele bancare tradiționale.
