Românii au redus semnificativ cheltuielile cu serviciile de înfrumusețare, restaurantele și distracția, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Deși veniturile gospodăriilor au crescut ușor, ponderea alocată acestor activități a scăzut, în timp ce cheltuielile de bază, cu alimentele și utilitățile, au absorbit cea mai mare parte a bugetului.
Cum se duc banii românilor
Conform datelor INS publicate de HotNews, o gospodărie din România a cheltuit, în medie, 8.037 de lei pe lună. Din această sumă, 2.699 de lei au mers către stat, sub formă de taxe și impozite. Cheltuielile totale medii lunare au reprezentat 85,8% din veniturile totale, o pondere care indică faptul că majoritatea românilor trăiesc la limită, fără rezerve semnificative.
Publicația Cotidianul a relatat că veniturile totale medii lunare ale unei gospodării au fost, în termeni nominali, de aproximativ 8.079 de lei, în timp ce cheltuielile totale au ajuns la 6.979 de lei pe o gospodărie. Creșterea cheltuielilor a depășit ritmul creșterii veniturilor, ceea ce a dus la o presiune tot mai mare asupra bugetelor familiale.
Sectorul HoReCa, cel mai afectat
Angajații din hoteluri și restaurante au primit cele mai mici salarii din economie, în medie 791 de lei net pe lună în iunie 2026, conform datelor INS citate de Cotidianul. În acest domeniu lucrează oficial 113.000 de persoane, iar salariile mici reflectă dificultățile prin care trece sectorul.
Adevărul.ro a publicat date care arată că, deși prețurile din România cresc constant, sectorul serviciilor de frumusețe și alimentație publică rămâne sub presiune. Sute de saloane de înfrumusețare au fost amendate de ANAF în preajma zilei de 8 martie, ceea ce indică o fiscalizare tot mai strictă a domeniului. Restaurantele, la rândul lor, se confruntă cu costuri tot mai mari și cu o clientelă tot mai pretențioasă.
Ce arată statisticile INS
Conform datelor oficiale ale INS, un român cheltuie, în medie, 37% din venituri pe alimente, iar 35,2% din venituri se duc pe taxe și impozite. La polul opus, cheltuielile pentru hoteluri, cafenele și restaurante reprezintă doar 1,1% din totalul cheltuielilor gospodăriilor, iar cele pentru educație abia 0,3%. Aceste cifre reflectă prioritățile românilor, care sunt obligați să-și drămuiască banii pentru necesitățile de bază.
Structura cheltuielilor diferă în funcție de venituri și obiceiurile de consum. Gospodăriile cu venituri mai mari alocă proporțional mai mulți bani pentru servicii de frumusețe, restaurante și divertisment, în timp ce familiile cu venituri mici cheltuiesc aproape totul pe alimente, încălzire și transport.
Economia frumuseții și a voiei bune
Deși românii cheltuiesc, în termeni procentuali, puțin pe saloane și restaurante, aceste sectoare reprezintă un motor important al economiei. Industria beauty și cea a ospitalității generează sute de mii de locuri de muncă și contribuie semnificativ la produsul intern brut. În ciuda presiunilor, afacerile din domeniu caută soluții de supraviețuire: programe cu siestă, zile de pauză, reduceri de personal și oferte promotionale.
Datele INS arată însă că românii au început să „taie” din cheltuielile considerate neesențiale. Saloanele de cosmetică, frizeriile, restaurantele și evenimentele de divertisment sunt primele victime ale austerității voluntare impuse de inflație. Oamenii preferă să se tundă mai rar, să mănânce acasă și să renunțe la ieșiri, economisind fiecare leu pentru facturi și alimente.
Perspectiva pentru a doua jumătate a anului
Analiștii economici anticipează că tendința de reducere a cheltuielilor discreționare se va menține și în lunile următoare, atâta timp cât inflația rămâne la niveluri ridicate. Sectorul HoReCa și cel al serviciilor de frumusețe vor continua să se confrunte cu provocări majore, iar numărul firmelor care își vor înceta activitatea ar putea crește.
Guvernul a anunțat că ia în calcul măsuri de sprijin pentru sectoarele afectate, inclusiv subvenționarea parțială a chiriei pentru spațiile comerciale și reducerea taxelor pentru microîntreprinderile din domeniu. Eficacitatea acestor măsuri rămâne însă de văzut, în condițiile în care bugetul de stat este deja sub presiune.
