"Țeapa" Black Friday, explicată de un celebru economist. De ce sunt suspecte marile reduceri, acolo când există și nu sunt de fațadă

Autor: Neacșu Elena

Publicat: 07-11-2026 10:30

Article thumbnail

Sursă foto: Pixabay

Economistul Radu Georgescu critică reducerile spectaculoase promovate de Black Friday și pune sub semnul întrebării autenticitatea reducerilor de peste 50%. Într-un mesaj publicat pe Facebook, el susține că marjele de profit ale majorității firmelor nu ar permite asemenea scăderi de preț. Afirmațiile reprezintă opinia sa, nu constatarea unei fraude.

Intervenția pornește de la campania organizată în România pe 6 noiembrie 2026 și ajunge la o critică mai amplă a reducerilor permanente. Economistul discută atât procentele afișate de magazine, cât și momentul cumpărăturilor, invocând un studiu potrivit căruia prețurile ar putea fi mai mici înaintea sau după eveniment.

De ce contestă reducerile de peste 50%

Radu Georgescu spune că discuția despre autenticitatea ofertelor a pornit de la o întrebare a copiilor săi: sunt reale reducerile de peste 50%? Răspunsul său este categoric negativ, însă argumentul prezentat în mesaj este unul general, construit în jurul profitabilității firmelor, nu al verificării unei oferte concrete.

Economistul susține că 99% dintre firmele din România ar ajunge în faliment dacă ar acorda reduceri mai mari de 30%, întrucât marjele lor de profit ar fi mult mai mici. Procentul și concluzia îi aparțin. Materialul nu prezintă un calcul detaliat sau o bază de date care să verifice această afirmație.

Prin această comparație, Georgescu contestă compatibilitatea dintre reducerile foarte mari și situația financiară obișnuită a comercianților. Mesajul său nu identifică magazine, produse ori tranzacții pentru care să demonstreze falsificarea unui preț. Suspiciunea exprimată față de campanii trebuie, prin urmare, separată de existența unei nereguli dovedite.

Excepția invocată: produsele perisabile

În explicația sa, economistul menționează legumele și fructele drept produse pentru care reducerile foarte mari pot avea o justificare: evitarea aruncării mărfii. El prezintă această situație ca excepție de la critica adresată reducerilor spectaculoase, legând prețul redus de riscul ca produsele să nu mai poată fi vândute.

  • Reduceri contestate: cele de peste 50%.

  • Argument invocat: marjele de profit ale firmelor.

  • Excepție menționată: legumele și fructele perisabile.

O critică a promoțiilor devenite permanente

Georgescu ironizează și data aleasă pentru campania românească. În mesajul publicat pe 6 noiembrie, el contrastează evenimentul local cu desfășurarea Black Friday spre sfârșitul lunii în alte țări. Remarca despre România ca singurul loc unde ar avea loc atunci evenimentul este formulată în registrul ironic al postării.

Critica se extinde asupra folosirii frecvente a etichetei Black Friday. Economistul afirmă, tot ironic, că în România evenimentul există în fiecare zi a anului și în fiecare zi a săptămânii. Ideea centrală este că repetarea promoțiilor ar goli de caracterul excepțional campania asociată reducerilor.

Autorul leagă acest fenomen de situația economică, politică și socială a țării și invocă inclusiv rezultatele la testele PISA. Aceste asocieri fac parte din comentariul său critic. Nu este prezentată o analiză care să demonstreze o relație cauzală între campaniile de reduceri și performanțele educaționale.

Ce spune despre prețurile din afara campaniei

La finalul intervenției, Radu Georgescu invocă o cercetare realizată de o firmă de studii de piață. Potrivit concluziei pe care o reproduce, prețurile produselor ar fi mai mici cu o săptămână înainte de Black Friday sau cu o săptămână după eveniment.

Relatarea nu precizează numele firmei, metodologia cercetării, perioada analizată sau produsele incluse. În lipsa acestor detalii, afirmația poate fi redată ca argument citat de economist, dar nu ca o regulă demonstrată pentru fiecare magazin și fiecare produs aflat într-o campanie de reduceri.

Observația mută discuția de la procentul afișat la prețul practicat în momente diferite. Totuși, mesajul nu furnizează un istoric al prețurilor și nici comparații individuale. El formulează o critică a oportunității cumpărăturilor în ziua campaniei, fără să documenteze avantajul sau dezavantajul unei achiziții specifice.

Referiri la burse și la inteligența artificială

Postarea include și un contrast cu preocupările piețelor internaționale. Georgescu afirmă că alte țări urmăresc riscurile unei posibile bule speculative în inteligența artificială. El vorbește despre scăderi ale bursei americane și ale piețelor din Japonia și Coreea de Sud, ca fundal al comentariului său despre consum.

Aceste referiri nu demonstrează autenticitatea sau falsitatea ofertelor de Black Friday. Concluzia care poate fi atribuită economistului este neîncrederea în reducerile foarte mari și în caracterul excepțional al campaniei. Critica unor practici comerciale nu dovedește însă că fiecare reducere mare este falsă. Pentru o ofertă concretă, procentul afișat trebuie privit alături de prețul efectiv și de condițiile de vânzare.

Surse: Capital

Urmărește-ne pe social media
Facebook IconYouTube IconTikTok Icon
Google News
Articole Similare
Parteneri