Un studiu care arată stresul românilor
Angajații din România se confruntă cu un nivel tot mai mare de epuizare profesională, iar timpul alocat odihnei este adesea insuficient pentru a-și reface energia. Conform studiului internațional HR & Payroll Pulse 2026, realizat de compania SD Worx în rândul a 16.500 de angajați din 16 țări europene, românii consideră că au nevoie, în medie, de zece zile consecutive de vacanță, inclusiv weekendurile, pentru a se recupera complet. Această durată este mai mică decât media europeană, care se situează la 13 zile, dar subliniază totodată o realitate preocupantă: mulți dintre angajații români nu reușesc să-și ia nici măcar zilele de concediu la care au dreptul.
Studiul, la care au participat aproape 1.000 de angajați din România, mai arată că, deși legislația în vigoare acordă 24 de zile de concediu de odihnă plătit pe an, aproape două treimi dintre respondenți și-ar dori cel puțin 30 de zile. Mai mult, doar 57% dintre angajați au reușit să-și ia toate zilele de concediu disponibile în ultimul an. Restul au acumulat zile libere netransferate în anul următor sau le-au pierdut cu totul, din cauza presiunii lucrului, a lipsei de personal sau a unei culturi organizaționale care penalizează concediile prelungite.
De ce nu-și iau românii concediul
Motivele pentru care angajații români nu-și epuizează zilele de odihnă sunt multiple și adesea interconectate. Cel mai frecvent invocat este volumul mare de muncă. În multe companii, înspecial în sectorul privat, reducerea numărului de angajați duce la o supraîncărcare a celor rămași. Cei care încearcă să plece în concediu se întoarc adesea la un teanc de sarcini întârziate, ceea ce anulează beneficiile relaxării. O altă cauză este frica de a nu fi percepuți ca fiind mai puțin dedicați decât colegii. În mediul corporatist, înspecial, există o presiune tacită de a fi mereu disponibil, chiar și în timpul concediului.
Studiul SD Worx relevă și un aspect surprinzător: mulți angajați români nu știu câte zile de concediu au la dispoziție sau cum pot fi acestea planificate. Lipsa de transparență din partea angajatorilor și absența unor sisteme digitale clare de gestionare a concediilor contribuie la această confuzie. În alte țări europene, cum ar fi Olanda sau Germania, sistemele informatice împing angajații să-și planifice concediile din timp, iar managerii sunt obligați să le aprobe. În România, însă, responsabilitatea cade êproape întregulă pe umerii angajatului, care adesea renunță din comoditate sau din teamă.
Diferențe față de alte țări europene
În Europa, practica concediului este tratată cu mult mai multă seriozitate. În statele nordice, de exemplu, este considerată anormal ca un angajat să nu-și ia toate zilele de odihnă. Angajatorii încurajează chiar concediile prelungite, conștienți fiind că un angajat odihnit este mai productiv și mai creativ. Media europeană de 13 zile consecutive necesare pentru recuperare arată că, la nivel general, continentul își protejează mai bine forța de muncă. România, cu cele zece zile, pare să aibă angajați mai rezistenți, dar această reziliență este adesea doar o formă de epuizare mascată.
Conform studiului, țările cu cei mai mulți angajați care și-au luat toate zilele de concediu sunt Belgia, Franța și Germania, unde procentul depășește 80%. În România, 43% dintre angajați nu au reușit să facă acest lucru, un procent alarmant care reflectă nu doar presiunea de la locul de muncă, ci și o mentalitate care pune efortul înaintea sănătății. Specialiștii în resurse umane spun că această abordare este contraproductivă pe termen lung: angajații epuizați sunt mai predispuși la erori, la accidente de muncă și la demisii.
Efectele lipsei de odihnă asupra sănătății
Epuizarea profesională, sau burnout-ul, este recunoscută de Organizația Mondială a Sănătății ca fiind un fenomen de sănătate publică. Simptomele includ oboseala cronică, insomnie, dureri de cap, iritabilitate și scăderea performanțelor. În România, unde cultura muncii „până la epuizare” este încă răspândită, aceste simptome sunt adesea ignorate sau tratate cu medicamente, nu prin odihnă. Studiul SD Worx arată că 30% dintre angajații români se simt stresați zilnic, iar lipsa concediului este unul dintre principalii factori contributivi.
Medicii de medicina muncii avertizează că expunerea prelungită la stres profesional fără perioade de recuperare poate duce la boli cardiovasculare, tulburări digestive și depresie. Costurile pentru sistemul de sănătate sunt uriașe, iar pierderile pentru economie, prin absenteism și prin scăderea productivității, sunt incalculabile. Experții spun că angajatorii români ar trebui să înțeleagă că un concediu bine planificat nu este un cost, ci o investiție în capitalul uman. Angajatul care se întoarce din vacanță odihnit și motivat aduce mult mai multă valoare decât cel care trage de zile în birou, dar cu eficiența la jumătate.
Ce spun angajatorii
Unii angajatori români au început să înțeleagă importanța odihnei. Companiile multinaționale, în special, au introdus politici de well-being care includ zile libere suplimentare, programe flexibile și chiar bonusuri pentru cei care și-și iau toate zilele de concediu. Cu toate acestea, aceste practici sunt încă rare și se întâlnesc preponderent în sectorul IT și în corporațiile mari. Micile și mijlociile afaceri, care angajează majoritatea românilor, nu și permit de multe ori să acorde astfel de beneficii, iar presiunea pieței le face să prioritizeze producția în detrimentul angajatului.
Confederația Națională Sindicală a cerut Guvernului să ia măsuri pentru a încuraja angajatorii să respecte dreptul la concediu. Propunerile includ obligativitatea angajatorului de a planifica împreună cu angajatul concediul anual, sancționarea firmelor care împiedică luarea zilelor libere și compensarea dublă a zilelor netransferate. Deocamdată, însă, aceste propuneri nu au fost incluse în legislație, iar situația rămâne neschimbată pentru milioane de angajați.
Soluții și recomandări
Studiul SD Worx concluzionează că angajatorii ar trebui să adopte o abordare proactivă în gestionarea concediilor. Sistemele digitale care permit vizualizarea și planificarea zilelor libere, încurajarea managerilor să-și ia și ei concediu și comunicarea constantă despre importanța odihnei sunt măsuri simple, dar eficiente. În plus, companiile ar trebui să monitorizeze indicatorii de stres și să ofere sprijin psihologic celor care arată semne de epuizare.
Pentru angajații români, mesajul este clar: concediul este un drept, nu un privilegiu. Zece zile consecutive de vacanță pot părea puține în comparație cu media europeană, dar sunt suficiente pentru a reseta mintea și corpul. Problema este că mulți nici măcar pe acestea nu le iau. Până când cultura muncii se va schimba, rămâne responsabilitatea fiecăruia de a-și apăra timpul de odihnă și de a înțelege că, pe termen lung, odihna este cea mai bună strategie de carieră.
Surse: g4media.ro, tvrinfo.ro, economedia.ro, primapagina.ro, ziare.com
