Ministerul Finanțelor Publice a pregătit un proiect de ordonanță de urgență prin care stabilește plafoanele avute în vedere la construcția bugetului pe anul 2019, după ce legea a fost declarată neconstituțională de CCR. Guvernul vrea, astfel, să grăbească adoptarea bugetului în Parlament.
Ordonanța de urgență va propune, potrivit informațiilor ȘTIRIPESURSE.RO:
– „aprobarea plafoanelor pe termen mediu pentru anumiți indicatori bugetari, ceea ce va permite încurajarea deciziilor de politici sustenabile fiscal, prin cunoașterea principiilor fiscale şi a regulilor privind veniturile, cheltuielile şi soldul bugetar şi datoria publică”
– „aprobarea plafoanelor pe termen mediu pentru anumiți indicatori bugetari prin procedura ordonanței de urgență este absolut necesară pentru promulgarea legii bugetului de stat pe anul 2019. Astfel, vor fi deblocate programele guvernamentale pentru bunul mers al administrației publice, mediului economic, precum și realizării programelor de asistență socială, precum și pentru demararea proiectelor investiționale necesare realizării creșterii economice prognozate”
Daca proiectul de act normativ nu va fi aprobat în regim de urgența va întărzia aprobarea legii bugetului de stat fapt ce va produce grave disfuncționalități grave în finanțarea administrației publice, potrivit documentelor guvernamentale.
Indicatorii incluși în proiectul de OUG:
Pentru anul 2019, soldul bugetar este de – 2,76 % din P.I.B, iar chetuielile de personal reprezintă 10% din P.I.B., iar pentru anul 2020, cei doi indicatori vor fi de -2,33% din P.I.B., respectiv de 9,7% din P.I.B.
De asemenea, în anul 2019 plafonul propus pentru datoria guvernamentală, conform metodologiei UE, este de 40% din PIB.
În anul 2019, plafoanele privind finanțările rambursabile, care pot fi contractate de către unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, precum şi cele privind tragerile din finanțările rambursabile contractate sau care urmează a fi contractate de către unitățile/subdiviziunile administrativ- teritoriale, sunt în sumă de 1,2 miliarde de lei fiecare.
Valoarea aferentă finanțărilor rambursabile, care poate fi autorizată pentru o unitate/subdiviziune administrativ- teritorială, este de maximum 100 milioane lei anual.
Plafonul privind emiterea de garanții de către Guvern, prin Ministerul Finanțelor Publice şi de către unitățile/subdiviziunile administrativ- eritoriale, pentru anul 2019, este de 8 miliarde de lei.
În anul 2019, plafoanele de contractare şi de tragere acordate din disponibilitățile contului curent general al Trezoreriei Statului la solicitarea Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, pentru finanțarea proiectelor de investiții în cadrul Fondului de Dezvoltare și Investiții, sunt fiecare în sumă de 5 miliarde de lei.
Bugetul pe anul 2019 a fost construit ținând cont de pragul maxim de deficit de 3% stabilit la nivelul Uniunii Europene, pe întreg orizontul de referință, ceea ce arată în fapt respectarea regulilor la nivel european. Ținta de deficit bugetar cash pe anul 2019 este estimată la 2,76 % din PIB, iar deficitul ESA la 2,78 % din PIB.
Pe orizontul 2019-2022, politica de deficit bugetar continuă să susțină în mod direct creșterea economică, situându-se confortabil sub marja permisă de Pactul de Stabilitate și Creștere, respectiv un deficit bugetar ESA de 3% din PIB, ce prezintă o importanță deosebită pentru păstrarea capacității economiei românești de a rezista la eventuale șocuri externe adverse.
Construcția bugetară pentru anul 2019 și perspectiva 2020- 2021 a avut la bază măsurile de relaxare fiscală începute în perioada 2015-2016 în scopul stimulării creșterii economice (noul Cod fiscal și majorările salariale și ale unor drepturi de natura asistenței sociale) și continuate prin actele normative adoptate în anul 2017 prin care s-au reglementat măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar, legislația în domeniul drepturilor cu caracter social, legislația în domeniul pensiilor, cu impact suplimentar asupra cheltuielilor de personal, a celor cu asistența socială, implementate în anul 2018, dar și măsurile fiscal-bugetare luate pe parcursul anului 2018, care vor influența cadrul macroeconomic și indicatorii bugetari pe orizontul 2019- 2022.
Principale măsuri de politică fiscal-bugetară pentru anul 2019:
- Acordarea de facilități fiscale persoanelor fizice, pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor cuprinse între 3.000 și 30.000 lei lunar, inclusiv, realizate în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfășoară activități în sectorul de construcții, precum și în domeniile de producere a materialelor de construcții, în perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2028.
- Începând cu data de 1 ianuarie 2019, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabilește în sumă de 2.080 lei lunar, fără a include sporuri si alte adaosuri.
- Începând cu 1 ianuarie 2019, salariile de bază, soldele de functie/salariile de functie, indemnizatiile de încadrare se majorează cu 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază, solda de functie/salariul de functie, indemnizatia de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 şi cel/cea din luna decembrie 2018;
- Începând cu 1 ianuarie 2019, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, se menţine cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2018;
- Acordarea, in perioada 2019 – 2020, de vouchere de vacanţă potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.8/2009;
- Acordarea, în perioada 2019 – 2020, a indemnizaţiei de hrană prevăzută la art. 18 din Legea-cadru nr. 153/2017;
- Majorarea cu 15% a valorii punctului de pensie începând cu 1 septembrie 2019 de la 1.100 lei la 1.265 lei.
- Majorarea cu 10% a nivelul indemnizației sociale pentru pensionari începând cu 1 septembrie 2019, de la 640 lei la 704 lei.
De asemenea, la stabilirea cheltuielilor de personal pe anul 2019 s-a avut în vedere continuarea aplicării unora dintre măsurile care vizează limitarea cheltuielilor aprobate în anii anteriori, astfel:
- munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru sau în zilele libere se va compensa numai cu timp liber, cu anumite excepţii în cazul personalului din domeniile apărării, siguranței și ordinii publice sau personalului cu statut special;
- în perioada 2019-2021, instituţiile şi autorităţile publice nu acordă personalului din cadrul acestora premii, cu anumite exceptii în cazul sportivilor și colectivelor tehnice, studenților, elevilor şi profesorilor;
- în perioada 2019-2021 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizații la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă;
- în perioada 2019-2021 instituțiile și autoritățile publice nu acordă personalului bilete de valoare, cu excep ia tichetelor de creșă reglementate de Legea 165/2018.
Citește și:
Cozmin Gușă lansează o adevărată bombă! Dezvăluirea care cutremură piața bancară
Atenție, români! Învățământul general obligatoriu din România s-ar putea majora din 2020
