Ministerul Energiei a lansat un apel public către populație, companii, instituții publice și prosumatori pentru reducerea voluntară a consumului de energie electrică în intervalul orar 19:00–23:00, până la data de 31 august 2026. Măsura vine în contextul celei mai dificile situații energetice cu care România se confruntă în ultimii aproximativ 40 de ani. Premierul Ilie Bolojan a făcut de asemenea un apel către cetățeni și mediul de afaceri să își reducă consumul în orele de vârf pentru a evita deconectările.
Apelul autorităților la solidaritate
Asociația Companiilor de Utilități din Energie, prin vocea reprezentanților săi, a transmis recomandări similare, îndemnând consumatorii să își optimizeze consumul în intervalele critice de seară. Această solicitare nu este o măsură restrictivă impusă prin lege, ci un gest de solidaritate menit să reducă presiunea pe rețeaua națională de energie electrică. Specialiștii susțin că, dacă un număr suficient de mare de consumatori respectă recomandarea, se poate evita declanșarea unor măsuri mult mai drastice, cum ar fi raționalizarea sau deconectările programate.
Contextul crizei energetice
Situația energetică din România s-a degradat rapid în ultimele săptămâni, pe fondul unor factori externi și interni. Temperaturile extreme de vară au dus la un consum record de energie electrică pentru răcire, iar seceta prelungită a redus capacitatea de producție hidroelectrică. În plus, defecțiuni tehnice la unele centrale termice și probleme în sistemul de transport al energiei au limitat capacitatea de acoperire a vârfurilor de consum. Această combinație de factori a creat un dezechilibru între cerere și ofertă care pune în pericol stabilitatea sistemului energetic național.
Unitatea 2 de la Cernavodă, una dintre cele mai importante surse de energie electrică din țară, a funcționat pentru o perioadă la parametri limită, respectând standardele de siguranță, dar adăugând presiune suplimentară asupra managementului sistemului. Comandamentul energetic organizat de Ministerul Energiei la finalul lunii iulie a concluzionat că, deși Sistemul Energetic este echilibrat în prezent, orice incident neprevăzut ar putea duce la situații critice. De aceea, autoritățile au decis să apeleze la solidaritatea națională înainte de a impune măsuri coercitive.
Ce trebuie să facă cetățenii
Autoritățile recomandă populației să adopte câteva măsuri simple, dar eficiente, pentru a reduce consumul de energie în intervalul 19:00–23:00. Prima recomandare este evitarea utilizării simultane a aparaturilor electrice de mare putere, cum ar fi mașinile de spălat, aspiratoarele sau aparatele de aer condiționat. De asemenea, se sugerează reducerea numărului de becuri aprinse în locuințe și evitarea încărcării dispozitivelor electronice în orele de vârf. Aceste gesturi individuale, adunate la nivel național, pot avea un impact semnificativ asupra echilibrului rețelei.
Un alt sfat adresat consumatorilor domestici vizează reglarea termostatelor aparatelor de aer condiționat la temperaturi de 24–25 de grade Celsius, în loc de valorile mult mai scăzute pe care unii le folosesc. Fiecare grad în plus poate reduce consumul de energie cu până la 10%. De asemenea, este recomandată aerisirea locuințelor dimineața devreme sau seara târziu, când temperaturile sunt mai scăzute, reducând astfel necesarul de răcire artificială. Specialiștii în eficiență energetică subliniază că aceste măsuri nu doar ajută sistemul, ci și reduc facturile la electricitate.
Măsurile pentru firme și instituții publice
Firmele și instituțiile publice sunt vizați în mod deosebit de apelul autorităților, deoarece consumul lor de energie este semnificativ mai mare decât cel al gospodăriilor individuale. Ministerul Energiei a cerut companiilor să își programeze activitățile care necesită consum intens de energie în afara intervalului orar critic, fie dimineața devreme, fie după ora 23:00. Marile companii, în special cele din industria prelucrătoare, au început deja să implementeze măsuri interne de reducere a consumului în orele de seară.
Instituțiile publice, inclusiv primăriile, spitalele și școlile, au primit instrucțiuni să reducă iluminatul decorativ și să optimizeze funcționarea instalațiilor de climatizare. De asemenea, clădirile publice sunt îndemnate să folosească cât mai mult lumina naturală și să stingă luminile din birourile și holurile neocupate. Unii primari au anunțat deja că vor reduce iluminatul stradal ornamental pe durata nopții, măsură care poate economisi cantități semnificative de energie la nivel urban. Aceste decizii sunt luate voluntar, dar presiunea publică și exemplul autorităților locale facilitează adoptarea lor.
Perspectiva și măsuri pe termen lung
Deși apelul la reducerea consumului este prezentat ca o măsură temporară, analiștii energetici atrag atenția că România trebuie să abordeze probleme structurale ale sistemului energetic. Investițiile în capacități noi de producție, modernizarea rețelelor de transport și distribuție, precum și dezvoltarea proiectelor de energie regenerabilă sunt esențiale pentru a preveni repetarea crizelor. Planul Național de Redresare și Reziliență finanțează o parte din aceste proiecte, iar Ministerul Energiei a anunțat plăți de peste 179 de milioane de euro către beneficiari în anul 2026.
Până la implementarea acestor investiții, solidaritatea consumatorilor rămâne cel mai rapid instrument de gestionare a crizelor. Experții estimează că, dacă măsurile de reducere voluntară sunt respectate de un procent semnificativ din populație și de mediul de afaceri, riscul de raționalizare sau de deconectări programate poate fi eliminat. Autoritățile au promis că vor comunica transparent evoluția situației și că vor reveni cu actualizări dacă contextul se îmbunătățește sau, dimpotrivă, se agravează.
Surse: economedia.ro, doctorulzilei.ro, newsweek.ro, energie.gov.ro
