Primăria Capitalei propune schimbarea sistemelor de încălzire pentru aproximativ 15.000 de locuințe care folosesc lemne, cărbune sau alți combustibili solizi. Ținta este prevăzută pentru sfârșitul anului 2030, într-un program multianual care ar urma să înceapă în 2027. Costul estimat se situează între 150 și 225 de milioane de lei, în funcție de sprijinul acordat și de soluțiile instalate.
Inițiativa se află în documentele lansate în consultare publică de municipalitate la 12 noiembrie 2026. Este, așadar, un plan propus, nu un program de finanțare deja deschis proprietarilor. Direcția urmărită este trecerea la instalații cu emisii reduse sau zero, ca parte a măsurilor privind calitatea aerului din București.
Ce locuințe intră în obiectivul municipalității
Documentația identifică 18.593 de locuințe încălzite cu combustibili solizi în Capitală. Dintre acestea, aproximativ 15.000 ar trebui să renunțe la actuala modalitate de încălzire până la finalul perioadei analizate. Municipalitatea prezintă această țintă ca reprezentând circa 81% din totalul locuințelor din categoria respectivă.
Programul poartă numele „AER 2030 ACASĂ” și privește încălzirea rezidențială. El nu trebuie confundat cu o schimbare generală a încălzirii pentru toate apartamentele din București: populația vizată în documente este cea care utilizează combustibili solizi. Obiectivul este formulat prin numărul locuințelor care ar face tranziția, nu printr-un număr de sobe scoase imediat din funcțiune.
Un program-pilot înaintea extinderii
Data propusă pentru începerea programului-pilot este 1 ianuarie 2027. Prima etapă ar trebui să cuprindă 1.000 de locuințe până la 31 decembrie 2027. Municipalitatea descrie astfel o introducere graduală, în care începutul programului are o amploare mai mică decât etapele următoare.
Pentru sfârșitul anului 2028, documentația stabilește un obiectiv cumulat de 6.000 de locuințe, iar pentru sfârșitul lui 2029, unul de 10.000. Pragul final de 15.000 este prevăzut pentru 31 decembrie 2030. Fiind valori cumulate, acestea descriu totalul locuințelor ajunse la noul sistem până la fiecare termen, nu tranșe separate care trebuie adunate între ele.
Cum este construit bugetul estimativ
Costul total de 150-225 de milioane de lei pornește de la o valoare orientativă de 10.000-15.000 de lei pentru fiecare locuință. Intervalul nu reprezintă însă, în această etapă, o sumă aprobată pentru fiecare solicitant. El este ipoteza financiară utilizată la dimensionarea programului pentru cele aproximativ 15.000 de gospodării vizate.
La limita inferioară, echivalentul a aproximativ 2.000 de euro este prezentat ca ipoteză de sprijin parțial. Această formulare contează pentru proprietari: estimarea nu spune că toate cheltuielile fiecărei intervenții vor fi suportate de municipalitate. Un buget calculat pe baza unui ajutor parțial are altă semnificație decât promisiunea înlocuirii gratuite a întregii instalații din fiecare casă.
Modelul folosit pentru limita superioară
Pentru capătul superior al intervalului, documentația se raportează la un program desfășurat în Cracovia între 2012 și 2019. Costul mediu invocat pentru înlocuirea unui sistem de încălzire în acel program este de aproximativ 3.000 de euro. Acesta servește drept reper pentru estimarea bucureșteană, nu drept ofertă comercială pentru lucrările viitoare.
Compararea cu o experiență externă explică de ce suma este exprimată ca interval. Programul propus pentru București combină o ipoteză de sprijin parțial cu un reper privind costul unui sistem, fără să transforme cele două valori într-un tarif unic. Pentru locuințe, miza practică rămâne soluția concretă de încălzire și contribuția financiară care vor fi stabilite prin regulile programului.
De unde ar putea veni finanțarea
Municipalitatea enumeră mai multe surse posibile: bugetul local, fonduri externe, bugetul de stat, Fondul pentru modernizare, Fondul social pentru climă și Fondul pentru mediu. Sunt menționate și alte surse permise de lege. Lista arată că proiectul nu este construit exclusiv în jurul unei singure linii de finanțare deja anunțate pentru proprietari.
Măsura apare în Planul Integrat de Calitate a Aerului și în Planul de Menținere a Calității Aerului, documente pentru perioada 2026-2030. Încălzirea locuințelor este tratată alături de producția și distribuția energiei termice. Pentru gospodăriile care folosesc lemne ori cărbune, următoarea etapă relevantă este definitivarea programului: țintele, calendarul și bugetul aflate acum în consultare trebuie să capete reguli de aplicare înainte de a putea susține schimbări efective în locuințe.
Surse: Digi24
