Emmanuel Macron ar avea la dispoziție un adăpost secret în afara Parisului, pregătit pentru situația în care protestatari violenți ar pătrunde în Palatul Élysée. Informația apare într-o relatare publicată pe 9 noiembrie 2026 despre o carte semnată de Pierre Gastineau, Antoine Izambard și Franck Renaud, dedicată pregătirilor serviciilor franceze pentru crize grave.
Un refugiu descris într-o investigație jurnalistică
Cei trei autori prezintă existența buncărului în volumul „Noua Armată a Umbrelor”. Potrivit informațiilor atribuite cărții, adăpostul s-ar afla în suburbiile pariziene și ar permite protejarea șefului statului dacă sediul președinției nu ar mai putea fi apărat. Relatarea nu oferă o adresă și nici detalii despre amenajarea sa.
Planul descris este unul pentru o situație excepțională. Nu este relatată o evacuare efectivă a președintelui și nici ocuparea palatului de către manifestanți. Existența unui asemenea scenariu de protecție trebuie deosebită de decizia de a-l pune în aplicare, despre care informațiile prezentate nu spun că ar fi fost luată.
Pregătiri care ar fi început în 2018
Istoria refugiului este legată de protestele Vestelor Galbene. Autorii susțin că buncărul ar fi fost pregătit prima dată în 2018, după tensiunile și violențele din acea perioadă. În relatare este amintită vizita lui Macron la Le Puy-en-Velay, când președintele a fost confruntat de protestatari furioși.
Unul dintre autori descrie acel moment drept un șoc pentru guvern. În această interpretare, măsurile de protecție nu ar reprezenta o reacție inventată pentru o singură manifestație recentă, ci continuarea unor pregătiri începute cu mai mulți ani înainte, într-un context de contestare puternică a puterii de la Paris.
Cartea plasează preocuparea pentru evacuarea șefului statului într-o istorie mai lungă a crizelor franceze. Sunt invocate incidentele violente din februarie 1934 și căderea guvernului de atunci. Referința explică perspectiva istorică folosită de autori, fără să însemne că situațiile politice din cele două perioade ar fi identice.
Scenarii de violență în jurul alegerilor
Investigația descrie temeri ale unor responsabili de securitate privind reacții violente la rezultatul alegerilor prezidențiale din 2027. Autorii vorbesc despre posibilitatea unui „al treilea tur” în stradă, adică despre contestarea rezultatului electoral prin manifestații și confruntări, nu despre o etapă suplimentară prevăzută în procedura de alegere a președintelui.
Sunt prezentate scenarii în care grupuri radicale ar refuza victoria unui adversar politic. În acest cadru apar numele Marine Le Pen și Jean-Luc Mélenchon. Aceste ipoteze sunt atribuite discuțiilor purtate de autori cu surse din aparatul de securitate și nu constituie rezultate electorale anticipate sau confirmarea unei confruntări inevitabile.
Potrivit cărții, pregătirile ar viza inclusiv protejarea instituțiilor în eventualitatea unei revolte armate. Autorii relatează că forțele speciale franceze ar fi analizat posibilitatea trimiterii unor trupe pentru apărarea parlamentului. Informația privește o variantă de intervenție studiată, nu o mobilizare militară despre care s-ar anunța că a avut deja loc.
Exerciții pentru întreruperea comunicațiilor
O altă parte a relatării privește atacurile informatice și influențarea procesului electoral. Serviciul francez de informații externe ar fi simulat o interferență în alegeri, iar polițiștii parizieni ar fi făcut pregătiri pentru o zi în care telefoanele și internetul nu ar mai funcționa din cauza unui atac de amploare.
Autorii descriu și un exercițiu realizat de agenția europeană pentru protecția frontierelor împreună cu servicii franceze și belgiene. Scenariul combina acțiuni legate de flota clandestină a Rusiei, un accident nuclear fictiv în Algeria, deplasări de populație și atacuri informatice. Accidentul și consecințele sale făceau parte din simulare, nu dintr-un eveniment real relatat.
Riscurile unei intervenții militare interne
Cartea explorează și interesul serviciilor pentru vechi structuri clandestine de rezistență, gândite în timpul Războiului Rece. Potrivit autorilor, asemenea rețele ar fi fost sprijinite printr-un fond secret și prin bunuri cumpărate în străinătate, destinate finanțării rezistenței în eventualitatea prăbușirii statului francez.
Alături de aceste pregătiri, autorii prezintă avertismentul unui fost comandant al forțelor speciale privind folosirea militarilor pe străzi. Îngrijorarea sa privește riscul ca puterea politică să se obișnuiască cu această soluție. Relatarea reunește astfel măsuri de protecție și scenarii de criză, dar și obiecții față de extinderea rolului armatei în ordinea internă.
Surse: Antena 3 CNN.
